Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Statistic Debitul Dunării a scăzut azi la aproximativ 2.100 m³/s

 

Debitul Dunării a scăzut azi la aproximativ 2.100 m³/s, iar nivelul fluviului la Cernavodă s-a redus cu aproape un metru în ultimele două săptămâni. Statistic, valorile minime ale anului sunt atinse, de regulă, în luna august, astfel încât evoluția din următoarele săptămâni trebuie urmărită cu foarte mare atenție.

Scăderea accentuată a nivelului apei poate afecta funcționarea unor obiective energetice strategice. În cazul centralei nucleare de la Cernavodă, apa Dunării este esențială pentru sistemele de răcire, iar dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de exploatare și de normele de siguranță, puterea reactoarelor poate fi redusă sau acestea pot fi oprite controlat, așa cum s-a întâmplat în timpul episodului hidrologic extrem din 2003.

În același timp, producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier I și II este puternic influențată de debitul Dunării. Estimez că, în prezent, puterea disponibilă este cu aproximativ 40% mai mică decât într-o perioadă cu debite normale, ceea ce înseamnă o pierdere de ordinul 300–400 MW de energie hidro.

Aceasta nu reprezintă doar o diminuare a producției de electricitate, ci și o reducere a energiei sincrone care asigură inerția și stabilitatea Sistemului Energetic Național. În același timp, în rețea sunt injectate cantități foarte mari de energie fotovoltaică, caracterizată printr-o variabilitate ridicată și lipsa inerției specifice generatoarelor sincrone.

Prin urmare, în după-amiezile caniculare, sistemul energetic național este supus unei provocări majore. Situația devine și mai dificilă atunci când nebulozitatea este accentuată și foarte variabilă, cu alternanțe rapide între cer senin și nori denși. În aceste condiții, producția fotovoltaică poate varia în intervale foarte scurte, iar operatorul de sistem trebuie să echilibreze permanent rețeaua pentru a menține frecvența și stabilitatea alimentării cu energie electrică.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Constituția a fost gândită pentru a asigura continuitatea statului, nu pentru ca un guvern demis să rămână într-o situație provizorie pe termen nedefinit.

Constituția a fost gândită pentru a asigura continuitatea statului, nu pentru ca un guvern demis să rămână într-o situație provizorie pe termen nedefinit. Sunt convins că nici autorii Constituției nu și-au imaginat că un președinte ar putea prelungi intenționat această stare de incertitudine, întârziind desemnarea unui nou prim-ministru.

Rolul președintelui este de a facilita funcționarea instituțiilor și de a oferi rapid o soluție politică, nu de a menține România într-un interimat fără un orizont clar.

Dacă nu există o majoritate parlamentară capabilă să susțină un nou guvern, atunci soluția democratică este întoarcerea la cetățeni prin alegeri anticipate. De aceea, impresia că această variantă este evitată cu orice preț ridică întrebări legitime.

România are nevoie de stabilitate, legitimitate și respect pentru spiritul Constituției, nu de prelungirea unei crize politice. Deciziile trebuie luate cu responsabilitate și în interesul cetățenilor, nu în funcție de calcule politice de moment.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Etna a erupt din nou

 

Etna a erupt din nou însă măcar de această dată atmosfera ne oferea indicii importante cu mai multe zile înainte. Seria de hărți cu dioxid de sulf (SO₂) arată că încă de la 1 iulie deasupra Siciliei exista un nor persistent și intens de gaze vulcanice. Acest lucru indică faptul că presiunea din sistemul magmatic era deja ridicată, iar magma degaza puternic înainte ca faza eruptivă spectaculoasă să devină evidentă.

Iată care a fost și care va fi direcția norului de gaze. Alăturat, prognoza pe ore și pe zile până vineri.  În partea de sus avem data/ora iar în partea de jos, în zona de sud a Italiei avem evoluția norului de cenușă și de gaze.

Modelele atmosferice arată că masa principală de SO₂ este transportată predominant spre sud și sud-est, către Marea Mediterană și nordul Africii, astfel că impactul direct asupra Europei este mult diminuat. Dioxidul de sulf poate influența radiația solară prin formarea aerosolilor sulfatici, poate favoriza apariția ploilor acide și poate modifica local evoluția vremii. În schimb, cenușa vulcanică fină reprezintă principalul risc pentru aviație, deoarece reduce vizibilitatea, produce uzura motoarelor aeronavelor și poate determina restricții sau modificări ale rutelor de zbor.

Atmosfera ne arată încă o dată că gazele vulcanice pot reprezenta unul dintre primele semnale ale intensificării activității unui vulcan, cu zile înainte ca erupția să atingă faza cea mai spectaculoasă.

Sursa date: SILAM System for Integrated modeLling of Atmospheric coMposition

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - incendiile din apropierea reactorului nuclear de la Cernobîl

Aria cuprinsă de incendiile din apropierea reactorului nuclear de la Cernobîl a crescut de ieri până astăzi de peste două ori, ajungând la aproximativ 25 km². Incendiul se află în interiorul zonei de excludere și este alimentat de vegetația uscată, temperaturile ridicate și vântul puternic. Deocamdata nu sunt inregistrate valori crescute ale nivelului radiației in punctele din vecinatatea centralei.

Un incendiu de proporții se manifestă în imediata vecinătate a Centralei Nucleare de la Cernobîl. În partea stângă a imaginii se află reactorul nr. 4, protejat în prezent de sarcofagul de izolare, iar în partea dreaptă este evidențiată cu roșu zona afectată de incendii, care depășește 11 km². Incendiile din Zona de Excludere reprezintă un motiv de monitorizare atentă, deoarece arderea vegetației poate remobiliza în atmosferă particule și radionuclizi depuși în sol după accidentul din 1986. Direcția vântului, intensitatea focului și condițiile meteorologice vor determina dacă și în ce măsură aceste particule pot fi transportate la distanță. De aceea, evoluția situației trebuie urmărită permanent prin imagini satelitare și prin rețelele de monitorizare a radioactivității atmosferice.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - nordul Venezuelei a fost zguduit de un cutremur cu magnitudinea 7,2, urmat la numai 39 de secunde de un al doilea seism, și mai puternic, cu magnitudinea 7,5.

În această dimineață, la ora 01:04, ora României, nordul Venezuelei a fost zguduit de un cutremur cu magnitudinea 7,2, urmat la numai 39 de secunde de un al doilea seism, și mai puternic, cu magnitudinea 7,5. O asemenea succesiune poartă denumirea de dublet seismic și este un fenomen relativ rar, care oferă cercetătorilor informații valoroase despre modul în care se propagă ruptura într-un sistem activ de falii.

Cele două cutremure s-au produs la contactul dintre placa Caraibelor și placa Sud-Americană. În această regiune, plăcile tectonice alunecă lent una pe lângă cealaltă, însă frecarea dintre ele le blochează pentru perioade foarte lungi. În zeci sau chiar sute de ani se acumulează tensiuni uriașe, iar atunci când rezistența rocilor este depășită, acestea cedează brusc și eliberează într-un timp extrem de scurt energia acumulată de-a lungul generațiilor.

Analiza preliminară a undelor seismice indică faptul că cea mai mare parte a energiei a fost concentrată în jurul frecvenței de aproximativ 0,8 Hz. O astfel de mișcare poate intra în rezonanță în special cu clădirile de aproximativ 10–15 etaje, deși efectele reale depind de structura de rezistență, calitatea execuției și caracteristicile terenului pe care sunt construite.

Primele estimări sugerează că ruptura s-a propagat pe un segment de falie cu o lungime de până la aproximativ 120 km și o lățime de aproximativ 20 km. În zona unde alunecarea a fost maximă, cele două blocuri de scoarță terestră s-ar fi putut deplasa lateral unul față de celălalt cu până la aproximativ 4 metri.

Ce înseamnă, concret, această deplasare? Dacă un drum, o cale ferată, o conductă sau un gard ar fi traversat perpendicular falia, iar ruptura ar fi ajuns până la suprafață, după cutremur cele două segmente nu s-ar mai întâlni perfect, ci ar putea rămâne decalate lateral cu până la aproximativ 4 metri. Acesta este unul dintre efectele spectaculoase ale cutremurelor produse pe falii de tip transformant: nu ridicarea întregului teren, ci deplasarea orizontală a unor blocuri uriașe de scoarță terestră.

În zilele următoare, imaginile satelitare, analiza replicilor și măsurătorile geodezice vor arăta dacă ruptura a ajuns până la suprafață, care a fost dimensiunea reală a segmentului de falie activat și unde s-au produs cele mai mari deplasări ale terenului. Valorile privind lungimea rupturii și deplasarea maximă reprezintă în acest moment estimări preliminare, care vor fi confirmate sau ajustate pe baza analizelor geofizice detaliate.

Iar sunetul pe care îl auziți în înregistrare nu este sunetul propriu-zis al cutremurului, ci rezultatul vibrațiilor scoarței terestre, transformate în frecvențe audibile pentru urechea umană.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil - Dintr-un alt unghi. Astăzi am susținut în Parlament, în Senat, proiectul legislativ privind avertizarea populației asupra episoadelor de poluare a aerului, după modelul avertizărilor meteorologice.

 

Dintr-un alt unghi. Astăzi am susținut în Parlament, în Senat, proiectul legislativ privind avertizarea populației asupra episoadelor de poluare a aerului, după modelul avertizărilor meteorologice.

Am vorbit poate pentru puțini dintre cei care mai vor să asculte, dar am vorbit pentru a rămâne consemnat. Poate că generațiile de mâine vor aplica ceea ce trebuia făcut încă de ieri.

Suntem, din păcate, o generație de sacrificiu. Respirăm aer tot mai încărcat cu poluanți, în timp ce autoritățile produc strategii, dosare, rapoarte și ședințe fără sfârșit. Vorbim despre mediu cu o siguranță pe care nici măcar marile structuri europene nu o au, deși atmosfera este un sistem extrem de complex, iar efectele poluării asupra sănătății sunt reale și măsurabile.

Europa ne impune ținte, reguli și direcții pe care adesea nici cei care le-au conceput nu știu cum să le implementeze complet. Între timp, oamenii continuă să inhaleze particule fine, compuși toxici și amestecuri chimice despre care află prea târziu.

Nu putem opri toate sursele de poluare peste noapte. Dar putem măcar să avertizăm populația. Așa cum anunțăm furtunile, canicula sau viscolul, trebuie să anunțăm și norii invizibili de poluanți care ne afectează sănătatea.

Protejarea țării și a populației

România trebuie să își protejeze cetățenii înainte ca pericolul să ajungă deasupra capetelor lor, nu după.

Șapte cutremure într-o singură zi în Marea Neagră

un stat membru NATO, cu miliarde alocate apărării, dar care încă nu poate neutraliza rapid o dronă ce parcurge nestingherită zeci de kilometri prin România.

Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - România trebuie să își protejeze cetățenii înainte ca pericolul să ajungă deasupra capetelor lor, nu după.

 România trebuie să își protejeze cetățenii înainte ca pericolul să ajungă deasupra capetelor lor, nu după. Mă pregătesc să prezint în Senatul României o inițiativă legislativă prin care populația să poată fi avertizată cu până la 72 de ore înainte asupra episoadelor majore de poluare a aerului, fie că acestea provin din surse locale, fie din afara granițelor țării.

Astăzi primim avertizări pentru furtuni, viscol, caniculă sau inundații. Dar ce facem când spre România se deplasează mase de aer încărcate cu particule fine, fum, metale grele sau alte substanțe care pot afecta sănătatea a milioane de oameni?

Aerul nu cunoaște granițe. Poluarea poate călători sute sau chiar mii de kilometri și poate ajunge deasupra orașelor și satelor noastre fără ca populația să fie informată la timp.

Legea propusă urmărește dezvoltarea unui sistem național modern de prognoză, monitorizare și avertizare timpurie, capabil să estimeze evoluția poluanților atmosferici pe intervale de 24, 48 și 72 de ore și să transmită avertizări clare populației, școlilor, spitalelor și autorităților.

L313/2026 – Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, precum și pentru completarea Legii nr. 293/2018 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Protejarea țării și a populației

 

Dați difuzorul la maxim să se audă până departe! Nu știu dacă există un post de televiziune, un post de radio sau un trust de presă național care să nu mă fi invitat, de-a lungul timpului, în repetate rânduri, în calitate de specialist în domeniul mediului. De fiecare dată am prezentat analize și am propus soluții. O parte dintre aceste soluții se regăsesc astăzi în această lege.

În Parlament am posibilitatea să corectez lucrurile și prin instrumente legislative, să sprijin educația și cercetarea, să contribui la protejarea țării și a populației, să ofer oamenilor o direcție și o speranță. 

Este o surpriză că unele partide s-au pronunțat împotriva acestei legi? Pentru mine nu este. Cei care se prezintă drept mari apărători ai mediului au avut astăzi ocazia să demonstreze acest lucru. 

Ca la Radio Erevan:

Întrebare la Radio Erevan: Este adevărat că toți susțin protecția mediului?

Răspuns: Da. Mai ales până în momentul votului.

Faptele vorbesc însă mai clar decât declarațiile.

Le mulțumesc tuturor celor care susțin acest proiect. Dacă măcar o parte dintre ideile prezentate de mine vor fi auzite și vor contribui cândva la schimbarea în bine a acestei țări, atunci efortul nu a fost în zadar. Chiar dacă unele dintre ele vor fi aplicate de alții, într-un moment în care vor beneficia de mai multă susținere, important este ca România să aibă de câștigat.

Alăturat se regăsesc intervenția mea din Senat, raportul comisiilor și pozițiile exprimate de reprezentanții diferitelor comisii care au susținut sau au respins proiectul.

AUR susține acest proiect și mulțumesc tuturor colegilor.

Ipocrizia multor partide o vedeți în această prezentare publică!

România trebuie să își protejeze cetățenii înainte ca pericolul să ajungă deasupra capetelor lor, nu după.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Șapte cutremure într-o singură zi în Marea Neagră

        

Raspberry Shake Station View

sursa imagini:

Google Earth

Șapte cutremure într-o singură zi în Marea Neagră. 

Ce se întâmplă în largul Crimeei. Ba ar fi fost chiar 19, conform: unn.ua

În cursul zilei de ieri, în largul coastelor sudice ale Crimeei, în zona Sevastopol–Yalta, au fost înregistrate 6–7 cutremure succesive, cu magnitudini moderate și adâncimi cuprinse între aproximativ 10 și 33 km, formând ceea ce se numește în seismologie un roi seismic.

Toate evenimentele s-au produs offshore, adică în largul Mării Negre, pe versantul continental al Crimeei, acolo unde fundul mării coboară abrupt către bazinul profund al Mării Negre.

Această regiune nu este una oarecare. Sub fundul mării se află sedimente foarte groase, sisteme complexe de falii, acumulări importante de gaze naturale, seep-uri de metan și vulcani noroioși submarini. Tocmai această combinație face ca sudul Crimeei să fie una dintre cele mai interesante și complexe zone geologice ale bazinului pontic.

Marea Neagră găzduiește unele dintre cele mai importante rezerve de gaze naturale din regiune, atât pe șelful continental românesc și ucrainean, cât și în structurile sedimentare adânci ale bazinului pontic. În ultimii ani au fost identificate și exploatate zăcăminte importante în zona offshore a României, iar studiile geologice arată existența unor acumulări extinse de gaze și pe alte structuri submarine ale Mării Negre.

Aceste acumulări nu sunt distribuite uniform. În multe cazuri, gazele naturale se concentrează în apropierea structurilor tectonice, a faliilor și a zonelor fracturate, care au funcționat timp de milioane de ani ca adevărate canale de migrare pentru fluide și hidrocarburi. În zona sudică a Crimeei, dar și în alte sectoare ale Mării Negre, au fost identificate seep-uri naturale de metan, vulcani noroioși și emisii de gaze asociate sistemelor tectonice active.

Comunitatea științifică internațională studiază de decenii relația dintre falii, fluide și seismicitate. Deși gazele nu produc direct energia unui cutremur tectonic, modificările de presiune din rezervoarele naturale, migrarea fluidelor prin sistemele de fracturi și variațiile presiunii în porii rocilor pot influența comportamentul unor falii aflate deja aproape de pragul de rupere. Din acest motiv, în multe regiuni ale lumii sunt monitorizate simultan activitatea seismică, emisiile de gaze și dinamica fluidelor din subsol.

Zona sudică a Crimeei este cunoscută pentru activitatea sa seismică. Cutremure similare au fost raportate și în ultimii ani, inclusiv în 2023, 2024 și 2026, ceea ce arată că nu discutăm despre un fenomen nou, ci despre reactivarea unei provincii tectonice cunoscute.

Cel mai cunoscut exemplu rămâne anul 1927, când aceeași regiune offshore a Crimeei a traversat o perioadă de activitate seismică intensă.

La 26 iunie 1927 s-a produs un cutremur important, estimat la aproximativ magnitudinea 6. În primele 11 ore au fost raportate aproximativ 27 de replici, iar în zilele și săptămânile următoare au fost înregistrate peste 200 de evenimente seismice. Activitatea a continuat pe parcursul verii, fără să se stingă complet.

După aproximativ 77 de zile, în noaptea de 11 spre 12 septembrie 1927, s-a produs marele cutremur din Crimeea, cu o magnitudine estimată între 6,7 și 6,8. Au fost raportate distrugeri importante, valuri marine locale, degajări de gaze și chiar flăcări observate deasupra mării. Cercetările moderne asociază aceste fenomene cu eliberarea metanului și a altor gaze prin fracturile tectonice activate de seism.

Desigur, evenimentele actuale sunt mult mai mici decât cele din 1927 și nu există în prezent date care să indice că se repetă scenariul de atunci. Totuși, asemănarea constă în faptul că și acum observăm un roi seismic produs în aceeași provincie tectonică.

Un aspect deosebit de important îl reprezintă legătura dintre faliile active și degazările naturale de metan. În numeroase regiuni tectonice ale lumii, inclusiv în Marea Neagră, sistemele de falii și fracturi funcționează ca adevărate căi de migrare pentru fluide și gaze provenite din adâncime.

Atunci când se produce un cutremur, distribuția tensiunilor din scoarța terestră se modifică, iar unele fracturi se pot deschide sau reactiva. În aceste condiții, migrarea metanului și a altor gaze poate deveni mai intensă. De aceea, în multe cazuri, după producerea unor cutremure au fost observate creșteri ale degazărilor submarine sau modificări ale concentrațiilor de metan detectate în atmosferă.

În literatura de specialitate există studii care arată că astfel de anomalii pot fi identificate prin observații satelitare, prin monitorizarea seep-urilor submarine și prin măsurători atmosferice efectuate în zilele următoare unor evenimente seismice.

În cazul roiului seismic din largul Crimeei, una dintre întrebările importante este dacă în următoarele zile vor apărea semnale privind intensificarea degazărilor naturale sau modificări ale concentrațiilor de metan deasupra Mării Negre. Aceste fenomene nu ar demonstra că gazele au produs cutremurele, însă ar putea confirma existența unei conexiuni între sistemul de falii active și circulația fluidelor și gazelor din adâncime.

În contextul conflictului militar din regiune, au apărut și întrebări privind o posibilă influență a activităților militare. La acest moment, probabilitatea ca roiul seismic să fie efectul direct al unor explozii sau operațiuni militare pare redusă.

Argumentele sunt simple: adâncimile au fost cuprinse între aproximativ 10 și 33 km, evenimentele s-au succedat pe parcursul mai multor ore, zona este cunoscută pentru activitate seismică încă dinaintea conflictului actual, există antecedente similare documentate în aceeași regiune.

Teoretic, un factor extern poate reprezenta un declanșator pentru o falie aflată deja foarte aproape de pragul critic, însă datele disponibile în prezent nu susțin un asemenea scenariu.

Consider că această zonă trebuie monitorizată cu atenție în perioada următoare.

Pe lângă activitatea seismică propriu-zisă, merită urmărite eventualele emisii de metan, modificările proprietăților fizico-chimice ale apei, activitatea seep-urilor submarine, imaginile satelitare, concentrațiile atmosferice de metan, evoluția roiului seismic în zilele și săptămânile următoare.

Marea Neagră reprezintă un sistem geologic complex, iar înțelegerea relației dintre falii, fluide și acumulările de gaze poate oferi informații valoroase despre mecanismele care controlează aceste fenomene. Monitorizarea atentă a activității seismice, a emisiilor de gaze, a concentrațiilor atmosferice de metan și a eventualilor precursori geochimici poate contribui la o mai bună înțelegere a proceselor care au loc în adâncul bazinului pontic și la evaluarea evoluției viitoare a acestei regiuni geologice complexe.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Audiere ministru pentru Ministerul Mediului. AUR. Două întrebări fundamentale, rolul cercetării științifice în elaborarea politicilor de mediu și de dezvoltare ale României.

În cadrul audierii ministrului propus pentru Ministerul Mediului, am luat cuvântul din partea Grupului Parlamentar AUR și am adresat două întrebări fundamentale, ambele având în centru rolul cercetării științifice în elaborarea politicilor de mediu și de dezvoltare ale României.

Prima întrebare a vizat direcția pe care noul ministru intenționează să o urmeze în ceea ce privește politicile climatice promovate în ultimii ani. Am atras atenția că multe dintre măsurile adoptate sub presiunea unor obiective climatice impuse la nivel european au fost implementate fără o evaluare suficientă a efectelor economice, sociale și strategice asupra României. În numeroase situații, acestea au contribuit la slăbirea unor sectoare industriale, la reducerea competitivității economiei și la limitarea valorificării resurselor energetice și minerale de care țara noastră dispune.

Am solicitat ministrului să precizeze dacă va continua aceeași abordare sau dacă va promova o strategie bazată pe interesele naționale, pe studii de impact riguroase și pe utilizarea responsabilă a resurselor României, astfel încât protecția mediului să fie compatibilă cu dezvoltarea economică și securitatea energetică.

A doua întrebare a vizat protecția populației împotriva poluării atmosferice, atât a celei generate pe teritoriul României, cât și a celei transportate transfrontalier. Am solicitat clarificări privind strategia ministerului pentru monitorizarea și combaterea poluanților din atmosferă, dezvoltarea infrastructurii de măsurare și avertizare, precum și rolul cercetării românești în acest domeniu.

Am întrebat concret unde se regăsește cercetarea în această strategie, ce investiții sunt prevăzute pentru institutele de cercetare și universități, ce programe vor fi dezvoltate pentru monitorizarea avansată a calității aerului și cum vor fi valorificate competențele specialiștilor români în fundamentarea deciziilor publice.

Ambele intervenții au avut un mesaj comun: România nu poate construi politici de mediu eficiente fără cercetare, fără măsurători, fără studii de impact și fără implicarea reală a comunității științifice. În ultimii ani, cercetarea a lipsit prea des din fundamentarea marilor decizii de mediu, iar efectele se văd atât în economie, cât și în capacitatea statului de a anticipa și gestiona riscurile.

Protecția mediului trebuie să se bazeze pe știință, pe date și pe interesul național, nu pe sloganuri sau pe decizii luate fără o evaluare completă a consecințelor asupra României.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - analiză imagini satelitare de dimineață ale concentrațiilor poluării cu NO₂ deasupra Europei

Am analizat imaginile satelitare de dimineață ale concentrațiilor poluării cu NO₂ deasupra Europei. Ceea ce se vede este impresionant: o adevărată hartă a economiei europene, dar și a amprentei sale de poluare.

Coridoarele roșii intense de NO₂ urmăresc perfect cele mai mari rute maritime ale lumii: Canalul Mânecii, Marea Nordului, porturile Rotterdam, Anvers și marile zone industriale ale Beneluxului. Practic, atmosfera desenează singură locurile unde se concentrează comerțul, industria și transportul continental.

Această imagine ridică însă o întrebare de bun simț. În timp ce dezbaterea publică este concentrată aproape exclusiv pe automobile, arderi, motoare diesel și restricțiile impuse cetățenilor, adevăratele surse masive de emisii rămân adesea în afara atenției publice: transportul maritim internațional, marile porturi și marile platforme industriale.

Imaginile arată clar că una dintre cele mai puternice amprente de NO₂ din Europa este asociată unuia dintre cele mai aglomerate sisteme portuare și logistice de pe planetă. Acolo circulă anual sute de milioane de tone de mărfuri, mii de nave și volume uriașe de combustibili, materii prime și produse industriale.

Prin comparație, în zona Mării Negre, Portul Constanța apare aproape absent pe această hartă. Nu pentru că ar fi devenit un model de trafic intens și prosperitate, ci pentru că volumul de activitate este incomparabil mai redus decât în marile porturi ale Europei de Vest.

Și totuși, în urmă cu 35–40 de ani, Constanța reprezenta unul dintre cele mai importante centre maritime ale Europei de Est. România dispunea de flotă comercială proprie, șantiere navale puternice, industrie conectată direct la port și o strategie clară de dezvoltare maritimă. Canalul Dunăre–Marea Neagră fusese conceput tocmai pentru a transforma Constanța în poarta de intrare a Europei Centrale către Marea Neagră.

Astăzi, într-un context geopolitic complet nou, importanța strategică a Constanței este din nou evidentă. Războiul din Ucraina, reconstrucția viitoare a regiunii, accesul către Caucaz și Asia Centrală, precum și coridorul Dunăre–Rin oferă României oportunități pe care puține state europene le au.

Dar pentru ca Portul Constanța să devină un adevărat motor economic este nevoie de infrastructură:

●autostrăzi rapide către Moldova, finalizarea A7 și A8;

●legături moderne către vestul țării și Ungaria;

●căi ferate rapide pentru marfă;

●platforme logistice și industriale moderne;

●integrarea portului într-o strategie națională pe termen lung.

Imaginea satelitară ne arată două lucruri în același timp: unde se află astăzi centrul economic al Europei și cât de mult a rămas România în urmă în valorificarea propriului potențial strategic.

Poate că înainte de a distruge industrii întregi și de a pune întreaga presiune asupra proprietarilor de autoturisme, ar trebui să existe o dezbatere mai rigutoasă despre toate sursele majore de poluare, despre raportul dintre costurile economice și beneficiile de mediu și despre modul în care Europa își poate păstra competitivitatea fără să își sacrifice dezvoltarea industrială.

Harta NO₂ nu arată doar poluare ci și unde se produc bogăția, cel mai probabil multe locuri de muncă, exporturile și influența economică a continentului. Noi putem redevini un actor important pe harta logistică și industrială a Europei. Dar cu cine?! 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Să ținem pasul cu technologia

 

România trebuie să aibă o strategie de securitate și de înzestrare a Armatei cu echipamente capabile să răspundă provocărilor de mâine. Deja, atunci când investim astăzi, suntem cu un pas în urmă față de ceea ce folosesc alte state puternice. Sunt puternice pentru că au cercetare, pentru că investesc constant și pentru că își folosesc inteligent resursele și specialiștii.

România trece printr-o perioadă complicată. Suntem într-un spațiu geopolitic sensibil și complex, iar noi suntem vulnerabili. Am văzut dronele din ultimele săptămâni, care puteau aduce mari nenorociri. Puteau fi interceptate mai bine, putea fi analizată mai profund turbulența aerului, efectele produse în atmosferă și alte detalii care le-ar fi făcut mai vulnerabile și mai ușor de anihilat.

În atmosferă, obiectele aflate în mișcare influențează caracteristicile fizico-chimice ale aerului. Nu toate aceste efecte pot fi observate cu radarele sau instrumentele clasice. Perturbațiile și „umbra” lor se disting cu sisteme LIDAR, cu lasere adaptate ferestrelor optice atmosferice și cu tehnologii capabile să citească în profunzime atmosfera. Apoi, tehnologiile de inteligență artificială de care dispunem astăzi pot realiza o identificare de mare finețe a spațiului din vecinătatea traiectoriei, a mișcării obiectului, a rotațiilor sale, a vibrațiilor structurii sau ale componentelor sale.

Poți identifica în fracțiuni de secundă vulnerabilități și poți acționa asupra țintei cu fascicule laser pulsate de mare putere, folosind optică adaptată condițiilor atmosferice și turbulenței din acel moment. Raza de scanare și de acțiune poate ajunge la zeci de kilometri, iar cei care investesc în cercetare, în tehnologia laserilor, a amplificatoarelor optice, a telescoapelor cu oglinzi adaptive și a tratamentelor optice de înaltă performanță vor putea crește atât raza de cercetare a spațiului, cât și capacitatea de identificare și neutralizare a obiectelor considerate periculoase.

Este simplu. Multe țări investesc masiv în tehnologiile viitorului, care vor acționa chirurgical, fie de la sol, fie din avioane, fie chiar din sateliți. Provocările tehnologice sunt mari. Se cunosc. Dar vor fi depășite. Important este să înțelegem și noi necesitatea de a investi, în sfârșit, într-o armată modernă și eficientă. Ceea ce am prezentat este doar un exemplu strategic privind siguranța spațiului aerian și dezvoltarea unor capabilități tehnologice de nouă generație.

M-a surprins însă ANCOM, care a avut un comunicat foarte entuziast privind așa-numitul interes pentru tehnologiile spațiale de deasupra României. Cumva ne amăgim. Companiile respective nu par să transfere tehnologie către România. Nu par să investească în construirea de sateliți în România și nici să contribuie direct la dezvoltarea tehnologiilor naționale, a industriei sau a cercetării românești. Sigur că există interes pentru spațiul românesc. Suntem cea mai mare țară din regiune, ne aflăm într-o zonă geopolitică de mare interes și suntem parte a uriașului malaxor informațional global.

Rămâne însă de înțeles ce facem noi pentru a investi în firmele românești și pentru ca România să fie reprezentată la sol, în aer și în spațiu prin propriile capacități de cercetare, de securitate, de inteligență artificială, de comunicații, de senzori, de sateliți și de tehnologii avansate.

Cum ne protejăm de meteori sau deșeurile spatiale?

Devine tot mai cunoscut, inclusiv în comunitatea științifică internațională, faptul că orbita joasă a Pământului (LEO) a ajuns într-un punct critic.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Proiectul de Țară

 

Dacă privim România după 1990, observăm că am avut multe strategii sectoriale, dar foarte puține proiecte de țară urmărite consecvent timp de decenii.

Ce strategii majore a avut România după 1990?

1. Integrarea euro-atlantică (1990–2007) – probabil cea mai reușită strategie națională, aderarea la NATO în 2004, aderarea la Uniunea Europeană în 2007, reforme instituționale, economice și juridice.

2. Economia de piață și privatizarea, trecerea de la economia centralizată la economia de piață, rezultate mixte: apariția sectorului privat, dar și pierderea unor capacități industriale importante.

3. Dezvoltarea infrastructurii, autostrăzi, căi ferate, energie, digitalizare, implementare lentă și discontinuă.

4. Absorbția fondurilor europene, după 2007 a devenit principalul motor investițional public.

Problema este că majoritatea strategiilor au avut orizonturi de 4–7 ani, adică durata unui ciclu politic, nu 20–50 de ani. Care este cea mai importantă investiție pe termen lung? Istoria arată că răspunsul este aproape întotdeauna același:

1. Educația și cercetarea. Niciun stat nu a devenit bogat și puternic pe termen lung fără: școli performante; universități competitive; cercetare și inovare. Un kilometru de autostradă se degradează. O generație de cercetători și ingineri produce valoare timp de decenii.

2. Capacitatea tehnologică proprie. Țările care controlează tehnologia: produc bunuri cu valoare adăugată mare; exportă know-how; au salarii ridicate; sunt mai puțin dependente de alții.

3. Infrastructura strategică în transporturi, energie, comunicații, apă și irigații.

Ce țări reușesc să-și construiască un viitor sigur? Există un model comun, iată, ca exemplu:

■Coreea de Sud este un lider mondial în tehnologie. În anii 1960 era mai săracă decât multe state europene dar a investit masiv în educație; inginerie; industrie; cercetare.

■Finlanda a transformat educația într-o prioritate națională.

■Israel investește printre cele mai mari procente din PIB în cercetare și dezvoltare.

■China a urmărit planuri industriale și tehnologice pe 20–30 de ani: universități; cercetare; energie; industrie avansată; inteligență artificială.

Ce au toate aceste țări în comun?

1. O direcție strategică clară.

2. Continuitate timp de decenii.

3. Investiții masive în educație și cercetare.

4. Dezvoltarea unor tehnologii proprii.

5. Instituții capabile să execute proiecte mari.

Dacă ar fi să identific o singură investiție care decide viitorul unei țări pe următorii 30–50 de ani, aceea este crearea unei mase critice de oameni foarte bine pregătiți în știință, inginerie, medicină și tehnologie, susținuți de un sistem puternic de cercetare și inovare. Toate celelalte investiții — autostrăzi, clădiri, fabrici, energie — devin mult mai valoroase atunci când există această resursă umană capabilă să le creeze, să le opereze și să le îmbunătățească. 

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - lansarea campaniei AUR de dialog direct cu cetățenii

 Vineri, la TVR Iași, am anunțat lansarea campaniei AUR de dialog direct cu cetățenii, prin care ne propunem să susținem proiectele importante pentru comunitate și, mai ales, să fim prezenți în toate cartierele municipiului Iași pentru a asculta problemele oamenilor și a identifica soluții concrete. Am invitat cetățenii să ne prezinte dificultățile cu care se confruntă și sprijinul de care au nevoie, fie că vorbim despre probleme sociale, economice, educaționale, medicale, juridice sau administrative. 

Pentru această campanie am solicitat Primăriei Municipiului Iași aprobarea amplasării unor corturi în mai multe puncte cunoscute din oraș, exact în locurile unde, de-a lungul timpului, au funcționat puncte de informare ale ONG-urilor, campanii publice sau activități ale altor formațiuni politice.

Surpriza neplăcută și, în opinia noastră, potențial abuzivă, a fost că nu am primit autorizație pentru niciunul dintre punctele solicitate, în niciun cartier al municipiului. Considerăm că dialogul cu cetățenii nu ar trebui îngrădit și că administrația locală are obligația de a trata egal toate organizațiile și inițiativele care respectă legea.

În consecință, ne vom adapta. Vom fi prezenți în aceleași zone, cu aceleași echipe de profesioniști – profesori, ingineri, economiști, juriști, medici și alți specialiști – însă sub forma unor echipe mobile care se vor deplasa printre oameni, pe străzi, în parcuri, în piețe și în zonele aglomerate ale orașului.

Au vrut să ne împiedice să fim vizibili lângă un cort. Nu ne pot împiedica să fim printre oameni. Nu ne pot împiedica să discutăm cu ieșenii, să le ascultăm problemele și să căutăm împreună soluții. Campania noastră merge mai departe, iar începând din această săptămână vom fi zilnic în cartierele Iașului, acolo unde este locul unei echipe care dorește să reprezinte cu adevărat interesele cetățenilor. Dialogul direct nu poate fi interzis printr-o semnătură și nu poate fi blocat printr-un refuz administrativ. Oamenii rămân prioritatea noastră.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Ce se întâmplă cu adevărat la București?

Ce se întâmplă cu adevărat la București?

Cred că românii au dreptul să înțeleagă ce se află în spatele acestei succesiuni aparent haotice de decizii.

Mai întâi a fost desemnat Eugen Tomac, prezentat ca soluția pentru depășirea blocajului politic. După numai câteva zile, această variantă este abandonată pe motiv că nu există suficiente voturi în Parlament. În locul său apare Adrian Veștea, care afirmă că se bazează pe aproximativ 240 de voturi. Nu știm dacă aceste voturi există cu adevărat și nici dacă viitorul guvern va trece de Parlament. Dar știm un lucru important: Adrian Veștea a declarat că propunerea din partea Cotroceniului a venit cu aproximativ patru zile înainte de desemnarea oficială, în timp ce Eugen Tomac încă încerca să formeze o majoritate. Hopa!

Deci varianta Veștea nu ar fi apărut duminică dimineață. Ea exista deja ca opțiune luată în calcul în timp ce mandatul lui Tomac era încă activ deci se ridică o întrebare legitimă: dacă exista deja o alternativă aflată în analiză, ce a reprezentat în realitate episodul Tomac? O soluție autentică sau o etapă de tranziție, o perioadă de tatonare și consumare a variantei tehnocrate în timp ce se evalua o altă construcție politică?

La fel de interesantă este declarația lui Adrian Veștea potrivit căreia programul de guvernare nu va fi modificat nici măcar la ultima virgulă. Dacă programul este identic, dacă direcția este identică și dacă premierul provine din același partid, atunci conflictul nu poate fi explicat prin diferențe de viziune sau de program. În aceste condiții, este legitim să ne întrebăm dacă adevărata miză a ultimelor zile nu este programul de guvernare, ci redistribuirea pe sub masă a influenței și a centrelor de putere din politica românească.

Mai mult, Adrian Veștea afirmă că familia sa a fost surprinsă de desemnare și că nu a avut o discuție prealabilă cu Ilie Bolojan, trimițând doar un SMS după desemnare. În același timp, aflăm că varianta sa era analizată cu câteva zile înainte, iar despre existența unei majorități parlamentare se vorbește deja cu multă siguranță. Toate acestea sugerează că negocierile și construcția politică ar putea fi mai vechi decât desemnarea propriu-zisă și că deciziile importante au fost luate într-un cerc mult mai restrâns.

Nici momentul ales nu poate fi ignorat. Nu cred că vizita oficială a lui Ilie Bolojan în Republica Moldova a fost organizată pentru această situație, însă este evident că desemnarea a avut loc exact într-un moment în care liderul PNL nu se afla la București și nu putea interveni imediat în procesul politic. În politică, alegerea momentului este adesea la fel de importantă ca alegerea persoanei.

Dincolo însă de toate aceste jocuri de putere, există o problemă și mai strâmbă. Adrian Veștea anunță că va continua același program de guvernare. Aceasta nu este o veste bună pentru România. Românii au resimțit deja efectele unor politici care au însemnat austeritate, creșterea costului vieții, presiune fiscală tot mai mare asupra mediului privat, reducerea puterii de cumpărare și o lipsă evidentă de perspectivă pentru milioane de familii. România nu are nevoie doar de schimbarea numelui unui prim-ministru, ci de o schimbare reală de direcție.

Românii au dreptul să primească răspunsuri la câteva întrebări simple: când au început negocierile pentru această formulă politică, cine le-a purtat, ce rol au avut partidele parlamentare, ce știa conducerea PNL, de ce era analizată varianta Veștea cu zile înainte de retragerea lui Tomac și de ce liderul partidului nu a fost informat înainte de desemnare?

Poziția AUR este limpede. Considerăm că cea mai democratică și legitimă soluție pentru depășirea actualei crize politice este organizarea de alegeri anticipate. Dacă se construiesc noi majorități, dacă apar noi formule de guvernare și dacă se negociază noi direcții pentru România, acestea trebuie validate de cetățeni. Din păcate, această soluție nu este susținută nici de președinte și nici de celelalte forțe politice importante. Toți discută despre formule de guvernare și despre majorități parlamentare, însă nimeni nu pare dispus să se întoarcă în fața poporului pentru a cere un nou mandat.

Într-o democrație autentică, atunci când apare o criză majoră de încredere și legitimitate, cuvântul trebuie să revină cetățenilor. Nu negocierilor de culise, nu centrelor de putere care se reorganizează în spatele ușilor închise, ci poporului român.

Pentru că, după toate cele întâmplate în ultimele zile, întrebarea esențială nu mai este cine va ocupa funcția de prim-ministru. Întrebarea esențială este cine conduce cu adevărat procesul politic din România și de ce românii află despre decizii abia după ce acestea au fost deja luate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - inundațiile recente județul Botoșani, în satul Șupitca, comuna Coșula. România

Astăzi dimineață am ajuns în județul Botoșani, în satul Șupitca, comuna Coșula. Acolo am întâlnit o poveste care m-a tulburat profund.

Am cunoscut un om care se luptă în fiecare zi să supraviețuiască, să își păstreze demnitatea și să reprezinte România pe marile scene naționale și internaționale ale folclorului autentic. Un om pentru care o pâine trebuie să ajungă mai multe zile, un om care trăiește cu lipsuri greu de imaginat pentru mulți dintre noi.

Ca și cum viața nu l-ar fi încercat suficient, inundațiile recente i-au adus un nou necaz, lăsând în urmă distrugeri cu și mai multă suferință. În fața unei asemenea realități nu poți rămâne indiferent. Nu poți pleca mai departe ca și cum nu ai fi văzut nimic.

Voi reveni cu date, imagini și înregistrări video. Voi prezenta publicului povestea unui om care, prin puterea de a merge înainte în ciuda tuturor greutăților, m-a făcut să tresar și să înțeleg încă o dată câtă suferință se ascunde, uneori, dincolo de aplauzele și lumina scenei. Unele povești nu trebuie doar ascultate. Ele trebuie cunoscute, înțelese și ajutate.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - 𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗦𝗨𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰. 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗰â𝘁 𝗦𝗨𝗔, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰. 𝗥𝗼𝗺â𝗻𝗶𝗮 𝘂𝗻𝗱𝗲 𝗲𝘀𝘁𝗲?

Cel mai recent raport Nature Index 2026 ar trebui să fie o lectură obligatorie pentru orice guvern, parlamentar, rector sau decident care vorbește despre viitorul României.

𝗗𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 ș𝗼𝗰𝗮𝗻𝘁𝗲.

China nu doar că este lider mondial în cercetare. 

𝗖𝗵𝗶𝗻𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗱𝘂𝗰𝗲 𝗮𝘀𝘁ă𝘇𝗶 𝗮𝗽𝗿𝗼𝘅𝗶𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗰â𝘁 𝗦𝘁𝗮𝘁𝗲𝗹𝗲 𝗨𝗻𝗶𝘁𝗲, 𝗚𝗲𝗿𝗺𝗮𝗻𝗶𝗮, 𝗠𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗕𝗿𝗶𝘁𝗮𝗻𝗶𝗲, 𝗝𝗮𝗽𝗼𝗻𝗶𝗮, 𝗙𝗿𝗮𝗻ț𝗮 ș𝗶 𝗖𝗼𝗿𝗲𝗲𝗮 𝗱𝗲 𝗦𝘂𝗱 𝗹𝗮 𝘂𝗻 𝗹𝗼𝗰 î𝗻 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗮ț𝗶𝗶𝗹𝗲 ș𝘁𝗶𝗶𝗻ț𝗶𝗳𝗶𝗰𝗲 𝗱𝗲 𝘃â𝗿𝗳 𝗺𝗼𝗻𝗶𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝗡𝗮𝘁𝘂𝗿𝗲 𝗜𝗻𝗱𝗲𝘅.

Într-un singur an, China și-a crescut producția științifică cu peste 22%.

În același timp, multe state occidentale pierd teren. Statele Unite, Germania și Marea Britanie înregistrează scăderi relative, în timp ce Asia accelerează.

Dar poate cea mai importantă întrebare este alta:

𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐮 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐬 𝐚𝐜𝐨𝐥𝐨?

Nu prin noroc.

China investește anual peste 𝟐,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞

Coreea de Sud investește aproape 𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Japonia depășește 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

Statele Unite investesc peste 𝟑% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁

România?

𝐑𝐨𝐦â𝐧𝐢𝐚 𝐚𝐛𝐢𝐚 𝐝𝐞𝐩ăș𝐞ș𝐭𝐞 𝟎,𝟒–𝟎,𝟓% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁 din fonduri publice pentru cercetare și rămâne printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la investițiile în cercetare și inovare.

Cu alte cuvinte, noi încercăm să concurăm cu state care investesc de șase, șapte sau chiar zece ori mai mult.

Și apoi ne întrebăm de ce nu avem suficiente brevete, de ce nu avem companii tehnologice globale, de ce tinerii cercetători pleacă și de ce importăm tehnologie în loc să o exportăm.

Cum să faci performanță mondială cu laboratoare subfinanțate?

Cum să atragi cercetători de top cu salarii și infrastructură inferioare?

Cum să concurezi cu universități care primesc miliarde de euro când tu te lupți pentru supraviețuire de la un proiect la altul?

Acolo cercetarea este politică de stat.

La noi, de prea multe ori, este doar discurs.

Acolo se construiesc laboratoare. La noi se scriu strategii care se schimbă de la un guvern la altul.

Acolo se atrag cercetători din întreaga lume. La noi continuăm să exportăm inteligență.

Acolo universitățile, institutele și companiile lucrează împreună. La noi colaborarea este încă excepția.

Să ne imaginăm pentru o clipă că România ar fi investit în ultimii 20 de ani măcar 2% din PIB în cercetare și inovare.

Am fi avut astăzi 𝐩𝐚𝐫𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧𝐞.

Am fi avut 𝐦𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚ș𝐢 î𝐧𝐚𝐩𝐨𝐢 î𝐧 ț𝐚𝐫ă.

Am fi avut 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐞ș𝐭𝐢 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐜𝐞 î𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐢𝐠𝐞𝐧ță 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥ă, 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞, 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐯𝐚𝐧𝐬𝐚𝐭𝐞, 𝐛𝐢𝐨𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞 𝐜𝐢𝐛𝐞𝐫𝐧𝐞𝐭𝐢𝐜ă.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢 ș𝐢 𝐬𝐚𝐥𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐮ț𝐢𝐧ă 𝐝𝐞𝐩𝐞𝐧𝐝𝐞𝐧ță 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜ă 𝐝𝐞 𝐚𝐥ț𝐢𝐢.

Am fi avut 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭ă 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐫𝐞 𝐞𝐜𝐨𝐧𝐨𝐦𝐢𝐜ă ș𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞𝐠𝐢𝐜ă.

Dar nu este prea târziu.

Dacă România dorește cu adevărat să recupereze decalajul, trebuie să construiască o strategie națională de cercetare pe minimum 20 de ani și să investească prioritar în domeniile care vor defini economia viitorului:

🔹 energie și tehnologii energetice avansate;

🔹 inteligență artificială, calcul de înaltă performanță și centre de date;

🔹 securitate cibernetică și infrastructuri digitale;

🔹 materiale avansate și nanotehnologii;

🔹 biotehnologie, farmaceutică și medicină de frontieră;

🔹 tehnologii aerospațiale și observarea Pământului;

🔹 agricultură inteligentă și tehnologii alimentare;

🔹 robotică și automatizare industrială.

În paralel, România are nevoie de câteva măsuri simple, dar esențiale:

✔️ creșterea graduală a finanțării cercetării către 𝐦𝐢𝐧𝐢𝐦𝐮𝐦 𝟐% 𝐝𝐢𝐧 𝐏𝐈𝐁;

✔️ crearea unor 𝐩𝐨𝐥𝐢 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐢 𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 ș𝐢 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 care să conecteze universitățile cu industria;

✔️ programe dedicate 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭ă𝐭𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐫𝐨𝐦â𝐧𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐝𝐢𝐚𝐬𝐩𝐨𝐫𝐚;

✔️ 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐧ț𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐫𝐞𝐝𝐢𝐜𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥ă pentru laboratoare și infrastructuri mari de cercetare;

✔️ 𝐬𝐭𝐢𝐦𝐮𝐥𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐬𝐜𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬𝐜 î𝐧 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐫𝐞 ș𝐢 𝐢𝐧𝐨𝐯𝐚𝐫𝐞;

✔️ 𝐝𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐨𝐫 𝐞𝐜𝐨𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐢𝐩 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐮𝐬 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜, unde cercetarea, educația și producția să funcționeze împreună.

Pentru că adevărul este simplu și incomod:

𝐍𝐢𝐜𝐢𝐨 ț𝐚𝐫ă 𝐧𝐮 𝐚 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐭 𝐛𝐨𝐠𝐚𝐭ă 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐮𝐦.

Toate țările care au devenit puternice au investit masiv în educație, cercetare și inovare.

China a înțeles asta.

Coreea de Sud a înțeles asta.

Japonia a înțeles asta.

Israel a înțeles asta.

Germania a înțeles asta.

Întrebarea este dacă și România va înțelege înainte să mai pierdem încă două decenii.

Pentru că 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮𝐦𝐩ă𝐫ă 𝐭𝐞𝐡𝐧𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞.

𝐕𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐚𝐩𝐚𝐫ț𝐢𝐧𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐚𝐳ă.

Sursa:Nature Index 2026 Research Leaders rankings: are China’s East Asian neighbours keeping pace with it?

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Vezi viitorul. Înțelege lumina. Construiește profesia de mâine.

Vezi viitorul. Înțelege lumina. Construiește profesia de mâine.

Astăzi, mai mult ca oricând, lumea are nevoie de specialiști care înțeleg vederea, lumina și tehnologiile care ne schimbă viața. De la ochelari și lentile inteligente, până la lasere medicale, imagistică avansată și sisteme optice utilizate în industrie, cercetare și sănătate, totul începe cu aceeași știință fascinantă: optica.

Dacă îți dorești o profesie modernă, respectată și aflată în continuă dezvoltare, te invităm să descoperi Masterul de Optică și Optometrie din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași – Facultatea de Fizică.

Aici nu înveți doar teorie. Înveți să lucrezi cu lumină, cu laseri, cu sisteme optice moderne, cu echipamente utilizate în cabinete de oftalmologie, în laboratoare de cercetare și în companii care dezvoltă tehnologiile viitorului. Înveți elemente de fundament.

Ce vei dobândi?

🔹 Competențe în examinarea și evaluarea funcției vizuale;

🔹 Experiență practică în utilizarea aparaturii moderne de optometrie și oftalmologie;

🔹 Cunoștințe avansate despre lentile, materiale optice, imagistică și sisteme de formare a imaginii;

🔹 Pregătire în optică modernă, lasere, senzori și tehnologii de diagnostic;

🔹 Posibilitatea de a colabora cu medici oftalmologi, cercetători și companii din domeniul opticii și sănătății.

De ce acest master?

Pentru că vederea este unul dintre cele mai importante simțuri ale omului.

Pentru că populația îmbătrânește, iar nevoia de servicii optometrice crește constant.

Pentru că tehnologia opticii stă astăzi la baza medicinii moderne, a comunicațiilor, a industriei și a cercetării.

Pentru că specialiștii în optică și optometrie sunt tot mai căutați atât în România, cât și în Europa.

De ce la Facultatea de Fizică din Iași?

Pentru că vorbim despre o tradiție academică solidă, laboratoare performante, cercetare recunoscută internațional și profesori care formează generații de specialiști de zeci de ani.

Aici, lumina nu este doar un fenomen fizic. Este instrumentul prin care descoperim, măsurăm, diagnosticăm și inovăm.

Admitere 2025

● Înscriere și depunerea dosarelor: 13–18 iulie 2026 (online și fizic, în laboratorul de informatică – demisol)

● Informații complete: 

Admitere studii master – iulie 2026

Fizică – Admitere Masterat

📞 Coordonator program: Prof. univ. dr. habil. Silviu Gurlui

Nu este doar un master.

Este locul unde fizica întâlnește medicina. Unde lumina întâlnește cunoașterea. Unde pasiunea devine profesie.

Alege Masterul de Optică și Optometrie. Alege să vezi mai departe decât ceilalți

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - prezentare activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local.

Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii.

 Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local.

Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR.

În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte.

Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue.

A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă.

A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Alexandru Ioan Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României.

Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Alexandru Ioan Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii.

Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași.

Mesajul meu este simplu: Alexandru Ioan Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră.

A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit.

Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași.

Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui