Guvernul USR–PSD–PNL–UDMR a decis, la întuneric, prelungirea acordului de exploatare a resurselor energetice cu OMV Petrom, în loc să redeschidă concesiunile și să renegocieze de la zero condițiile. Decizia vizează atât exploatări existente, cât și proiecte strategice precum Marea Neagră.
România nu trebuia să prelungească nimic. România trebuia să renegocieze tot.
Resursele naturale sunt ale statului român, nu ale companiilor. Când o concesiune ajunge la termen, ea nu se prelungește automat, ci se redeschide și se negociază transparent.
Creșterea redevențelor nu este o victorie. Este minimul necesar.
În timp ce România cedează poziție după poziție, Ungaria joacă strategic. Cu gazele extrase din Marea Neagră, Ungaria își construiește statutul de hub energetic regional: infrastructură, depozite, contracte pe termen lung și putere de negociere. Nu pe resursele ei. Ci pe resursele României.
-România extrage.
-Alții tranzacționează.
-Alții controlează piața.
Într-un moment în care energia este strategică pentru Europa, România avea o poziție de forță. Guvernul a ales însă calea ghiocelului: prelungirea.
– Fără competiție.
– Fără condiții ferme pentru procesare, stocare și tranzacționare în România.
– Fără obligații clare de dezvoltare industrială românească.
Așa ajungi furnizor de materie primă, nu jucător strategic.
Așa pierzi influență, deși ai resursa.
România nu trebuie să mai fie o țară slabă, folosită ca rezervor energetic pentru alții. Statul trebuie să negocieze ca stat, nu să accepte automat ce i se oferă.
Dacă nu controlăm noi condițiile, le vor controla alții.
Și o fac deja.
Resursele României trebuie să lucreze pentru România.
Doar pentru România.
Suntem de toată jalea iar alte țări au înțeles și ne sfâșie cu fulgi cu tot.
