Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - RAND Corporation publică un raport în care semnalează că numărul de obiecte aflate pe orbita Pământului a crescut în ultimul timp mult mai rapid decât posibilitățile noastre de a le gestiona

RAND Corporation publică un raport în care semnalează că numărul de obiecte aflate pe orbita Pământului a crescut în ultimul timp mult mai rapid decât posibilitățile noastre de a le gestiona; mai mult, există dezacorduri privind modalitatea în care aceste obiecte să fie gestionate, ceea ce poate periclita accesul la orbita terestră.

Recomandarea RAND este realizarea unor standarde și protocoale internaționale, împreună cu înființarea unui organism internațional pentru gestionarea traficului spațial, similar cu actualul sistem de trafic aerian (care, aș adăuga eu, în ciuda diferențelor culturale, geografice și politice, funcționează impecabil): international space traffic management organization (ISTMO).

Interesant este și faptul că primul autor al raportului are un nume românesc, Anca Agachi. Raportul 👉poate fi citit👈 pe site-ul RAND 

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Dați o fugă până la cel mai apropiat punct de difuzare a presei și cumpărați ultimul număr tipărit din Știință&Tehnică, în actuala ei formă. Pentru că o revistă nu poate exista decât dacă are cititori.

 Eu citesc Știință&Tehnică de când mă știu. Pentru că am învățat să citesc prin 1988-1989 cu un Abecedar și cu Almanahul Știință&Tehnică din 1986, care a devenit rapid cea mai frunzărită carte din bibliotecă. Nu înțelegeam eu prea multe din almanah pe vremea aia, dar îmi plăceau pozele, după care am început să înțeleg titlurile și am început să înțeleg că există nave spațiale, planete, chestii din astea.

La mijlocul anilor '90, poștașul mă știa ca fiind "ăla care are abonament la Știință&Tehnică din oraș", pentru că înainte de internet, era cam singura sursă de știri care mă interesau pe atunci (alături de niște numere din Science et Vie, pe care le primeam cu 6 luni întârziere, dar la jumătate de preț, am prins la un moment dat ceva ofertă de felul ăsta, le mai am și acum). Îmi aduc aminte și astăzi de unele coperți ale S&T din anii '90, arătau extraordinar și miroseau a cerneală proaspătă.

În 2011, la câteva luni după ce revista a renăscut, am trimis un material pe adresa (electronică a) redacției și de atunci fac asta în fiecare lună, pentru fiecare număr, neîntrerupt (deși revista și-a redus aparițiile în ultima perioadă, o dată la două luni). Mă simțeam onorat să-mi văd numele în paginile revistei, de fiecare dată, chiar și după 14 ani. Și simțeam că am făcut și eu ceva util în societate, am dat ceva înapoi din ceea ce am primit în anii 80-90.

De ce vă spun acum toate astea? Pentru că numărul 139 al revistei, ediția decembrie 2025 - ianuarie 2026 este ultimul număr tipărit al Știință&Tehnică. Este remarcabil că ediția tipărită a reușit să supraviețuiască până în 2025, numai redacția știe ce eforturi au făcut în ultima perioadă pentru ca această revistă să existe la tarabe.

În ianuarie 2013 scriam pentru S&T un articol cu titlul "Nevoia de Știință și Tehnică" în care încercam să argumentez nevoia de pagini tipărită, de revistă în forma ei fizică, palpabilă, care să miroase a cerneală proaspătă, care să aibă pagini care să fie răsfoite în tihnă. Toate țările civilizate au reviste de știință tipărite, colorate, pe care le poți ține în mână, pe care le poți citi fără să ai un ecran în fața ochilor, în care textele sunt mai lungi decât o postare, reviste pe care oamenii să le citească, nu să se deruleze plictisiți în căutarea următorului clip haios.

Sunt convins că într-un viitor nu foarte îndepărtat, Știință&Tehnică va renaște într-o nouă formă tipărită, pentru că mereu va fi nevoie de Știință&Tehnică, mereu vor fi copii și tineri și adulți care vor avea nevoie să mai și citească. Pagini. Texte. Despre găuri negre, despre Lună și Marte, despre bosoni și leptoni, chestii din astea.

Până atunci, dați o fugă până la cel mai apropiat punct de difuzare a presei și cumpărați ultimul număr tipărit din Știință&Tehnică, în actuala ei formă. Pentru că o revistă nu poate exista decât dacă are cititori.

Mulțumesc, Știință&Tehnică. 

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Astăzi avem Lună Nouă și Buletinul Cosmic nr. 214

😊 Se încheie doi ani calendaristici în care Buletinul Cosmic apare de fiecare dată când avem Lună Nouă sau Lună Plină (astăzi avem Lună Nouă și Buletinul Cosmic nr. 214), doi ani în care newsletter-ul și-a găsit o structură care nu s-a modificat prea mult și în care sunt adunate cele mai proaspete și interesante știri din domeniul spațial din ultimele două săptămâni.

🇷🇴 În ultimul timp mă bucur să constat că sunt din ce în ce mai multe știri locale, din România, în care sunt implicați români, institute sau companii românești cu activitate în sectorul spațial; chiar în acest număr avem două știri pe care eu le-am inclus în categoria știrilor locale.

🌕 Dacă v-ați abonat deja, înseamnă că aveți în inbox noul număr, dacă nu, o puteți face acum și aveți acces la varianta online și veți primi în inbox următorul număr, care va apărea în 03 ianuarie (când vom avea Lună Nouă).

📰 De ce un newsletter, într-o lume dominată de social-media? Pentru că astfel primiți un pachet cu toate știrile, direct în inbox, fără să pierdeți vreo știre importantă datorită algoritmilor Facebook. Și le puteți citi în tihnă, când aveți timp. Știrile sunt adunate, citite, traduse, adaptate și scrise de mine, nu de AI.

💵 În prezent Buletinul Cosmic este gratuit, dar dacă vă place să-l citiți și doriți să susțineți în continuare existența lui, puteți opta pentru un abonament plătit (prețul minim permis de platforma Substack este de aproximativ 20 lei/lună).

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Unii susțin că dom'le, nu se mai face nimic în România asta.

Găsiți și detalii despre contribuțiile românești la cel mai puternic lansator european construit vreodată 👇

📸 ESA - S. Corvaja

Unii susțin că dom'le, nu se mai face nimic în România asta

Agenția Spațială Europeană (ESA, agenția unde majoritatea membrilor tocmai și-au mărit contribuția anuală, dar România a scăzut-o) face o listă cu companiile private din România care contribuie activ la Ariane 6—cea mai puternică rachetă europeană construită vreodată. Literalmente rocket science, de la firme de care probabil 90% dintre noi nu am auzit vreodată (eu recunosc că e prima dată când aflu despre Gonzales Mecanica de Precizie, aș fi ținut minte un astfel de nume dacă l-aș fi întâlnit în trecut):

🚀 ICPE (București) a furnizat componente pentru motorul Vulcain-2.1;

🚀 Sonovision (Iași) a furnizat elemente pentru cablajul electric al rachetei;

🚀 Sonaca (Cluj) diverese componente esențiale pentru Ariane 6;

🚀 TTTech (București) asigură firmware-ul pentru chipurile din Ariane 6 și validarea acestora;

🚀 Emsil Techtrans (Cluj-Napoca) a contribuit la platforma folosită pentru montarea celor două boostere auxiliare;

🚀 Gonzales Mecanica de Precizie (Prahova) a realizat platforma mobilă de unde se montează conurile protectoare ale încărcăturii utile;

🚀 Aerostar (Bacău) furnizează pentru Arianegroup componente necesare în toate cele trei trepte ale rachetei Ariane 6.

Doar 0.3% din Ariane 6 este produs în România. Să ne imaginăm ce ar fi însemnat pentru industria românească dacă, în loc de 0.3%, am fi contribuit cu, să zicem, 0.6%.

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Avionul spațial european Space Rider prinde formă

INCAS - National Institute for Aerospace Research "Elie Carafoli"

 Avionul spațial european Space Rider prinde formă: prototipul realizat în România, la INCAS, a plecat spre Agenția Spațială Europeană, pentru mai multe teste de calificare și validare. După integrarea trenului de aterizare, prototipul va fi supus unui ultim test de planare spre pista de aterizare.

Space Rider va fi lansat pe orbită (cândva în 2027 de o rachetă Vega-C+) împreună cu un modul de serviciu, derivat din treapta superioară Avum+ a unei rachete Vega.

A se vedea si👉România are o contribuție semnificativă la construirea și testarea viitorului avion spațial european 😊

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - România are o contribuție semnificativă la construirea și testarea viitorului avion spațial european 😊

Ce fain e să citești despre România pe blogurile străine dedicate explorării spațiului! Și ce fain e că România are o contribuție semnificativă la construirea și testarea viitorului avion spațial european 😊

Felicitări Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS)!

«Romania’s National Institute for Aerospace Research ‘Elie Carafoli’ (INCAS) has completed qualification testing of the Space Rider Descent and Landing Test Model (DLRM), marking a key milestone for the programme.»

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - RISE este o companie privată din București care a construit un laborator/modul cu echipamente, instalat în prezent la bordul Stației Spațiale Internaționale

 

"Nu se mai produce nimic în țara asta, dom'le..."

Între timp, RISE - Romanian InSpace Engineering: «[SkEye is] a flexible platform designed for real-time tracking and analysis of objects in orbit. It brings together data from a robotic optical observatory, an RF spectrum monitoring station, and a GNSS sensor network — all integrated into a single, intuitive interface [...] The SkEye project focuses on developing new capabilities for beneficiary structures within the Ministry of National Defence (MApN), aligned with their operational needs and innovation proposals, through the development of a real-time space object monitoring system.»

Vă reamintesc, RISE este o companie privată din București care a construit un laborator/modul cu echipamente, instalat în prezent la bordul Stației Spațiale Internaționale, unde desfășoară un experiment științific pentru ESA (Drop Coalescence, sau DropCoal).

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - RISE - Romanian InSpace Engineering

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia - Ce impact ar avea un buget al NASA redus cu 24%, așa cum a cerut administrația de la Casa Albă? ❌.

 

Ce impact ar avea un buget al NASA redus cu 24%, așa cum a cerut administrația de la Casa Albă? Iată câteva efecte:

❌Misiunea Mars Sample Return (MSR) va fi anulată și eșantioanele de sol prelevate de Perseverance nu vor fi aduse pe Pământ în viitorul apropiat.

❌NASA se va retrage și din misiunea europeană ExoMars II, pentru care urma să asigure lansatorul, propulsia pentru platforma care va trimite spre suprafața marțiană roverul Rosalind Franklin și modulul cu radioizotopi pentru generarea de electricitate la bordul roverului (ESA a ales parteneriatul cu NASA după ce a suspendat colaborarea cu Roscosmos—asta după ce un parteneriat inițial cu NASA a fost suspendat unilateral de... NASA).

❌Misiunea Mars Odyssey, cea mai longevivă misiune marțiană (activă din 2001), va fi încheiată și la fel se va întâmpla și cu MAVEN, o altă sondă orbitală; cele două sonde sunt în prezent folosite și ca releu de comunicație pentru roverele Curiosity și Perseverance, aflate pe suprafața planetei Marte; până la noi lansări de sonde orbitale marțiene, pentru comunicațiile cu roverele de la suprafață vor rămâne Mars Reconnaissance Orbiter (MRO, o sondă veche de peste 20 ani) și Trace Gas Orbiter (TGO, o sondă europeană).

❌Misiunile DAVINCI și VERITAS spre Venus vor fi și ele anulate și NASA nu va mai participa nici la EnVision, misiunea europeană spre Venus.

❌Vor fi încheiate și misiunile care și-au depășit perioada nominală și se află într-o fază extinsă, cum ar fi sondele Juno (aflată pe orbita lui Jupiter), OSIRIS-APEX (în drum spre Apophis), New Horizon și telescoapele Chandra și Fermi (deși aceste sonde și telescoape încă sunt funcționale, o adevărată nebunie!).

❌Astronauții vor petrece la bordul ISS o perioadă de 8 luni, nu 6 luni cum se întâmpla până acum, pentru a reduce numărul lansărilor cu echipaj—și asta este speculație—probabil pentru a păstra același număr de lansări contractate cu SpaceX, renunțând la Starliner.

❌Mii de specialiști își vor pierde locurile de muncă (disponibilizările au început deja la JPL încă de anul trecut), asta afectând sever capacitatea NASA de a avea în viitor misiuni spațiale reușite.

Pe plan internațional, relațiile cu agenția spațială europeană (ESA) vor fi profund afectate, dacă NASA se va retrage din misiunile care urmau să fie derulate în parteneriat: MSR, ExoMars, EnVision, plus incertitudinea cu privire la viitorul Gateway și misiunile post-Artemis III.

Un adevărat carnagiu, ale cărui efecte se vor simți multă vreme de acum înainte.

Fizician Dr.Claudiu Tănăselia