Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea – Există două entități de rang înalt care sunt îndrituite conform legii să păzească stabilitatea financiară a României și să nu permită derapajele care pot duce autobuzul bugetar în gard: Comitetul Național pentru Stabilitate Macro-Prudențială (CNSM), compus din reprezentanți ai BNR, ASF și MF, și Consiliul Fiscal.

Există două entități de rang înalt care sunt îndrituite conform legii să păzească stabilitatea financiară a României și să nu permită derapajele care pot duce autobuzul bugetar în gard: Comitetul Național pentru Stabilitate Macro-Prudențială (CNSM), compus din reprezentanți ai BNR, ASF și MF, și Consiliul Fiscal.

Nu știu în ce măsură bugetele publice din ultimii ani, precum și plățile exorbitante făcute de Ciolacu din fondul de rezervă al guvernului (65 de miliarde numai anul trecut … ) au fost făcute cu girul BNR sau al celor două entități enunțate mai sus. Dacă nu a existat acest gir, avem o problemă de sistem. Dacă a existat acest gir, avem o problemă de sistem. Practic, sistemul e varză, în ambele variante, iar cele două instituții, inutile.

Acum, când greșelile, furturile, cadourile făcute altora, corupția și optimizarea fiscală au pus bugetul și afacerile statale la pământ, urmând ca noi să suportăm ponoasele, din „solidaritate în siferință”, sistemul devine ostil omului de rând.

Nu doar ca un exercițiu de democrație și transparență, ci chiar din necesitate obiectivă, voi cere luni celor două entități să se întrunească și să răspundă la câteva întrebări fundamentale, precum și să își exercite atribuția de a da guvernului recomandări și atenționări pentru oprirea hemoragiei de bani publici.

Vreau ca, atât CNSM, cât și Consiliul Fiscal:

(i) să solicite de la Guvernul României și să facă publică situația detaliată a ajutoarelor directe sau indirecte acordate Ucrainei și Republicii Moldova, defalcate pe ani (începând cu 2022 până la zi) și pe tip de categorii (ex. militare, umanitare, economice);

(ii) să solicite Guvernului României situația detaliată a ajutoarelor care sunt prevăzute pentru Ucraina și Republica Moldova pentru anii 2025–2026, defalcate pe ani și pe tip de categorii, în măsura în care există angajamente asumate;

(iii) să analizeze impactul acestor transferuri externe asupra stabilității sistemului financiar național (ex. deficit bugetar, datorie publică, capacitate de finanțare a economiei);

(iv) să emită recomandări publice către autoritățile competente, în conformitate cu principiul „comply or explain”, pentru prevenirea riscurilor macroprudențiale.

Întrucât aceste cheltuieli nu au fost niciodată transparente, în urmarea deciziei de neînțeles a ex-președintelui Iohannis de a le ține strict secrete (situație unică în grupul celor 27 de state membre ale UE), vreau ca cele două entități să îmi comunice, în baza Legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public, toate răspunsurile la întrebările de mai sus obținute de la Guvern, precum și dacă CNSM sau, după caz, Consiliul Fiscal, au emis deja recomandări pe aceste subiecte, răspunsul primit de la autoritățile competente destinatare și, în caz contrar, motivele pentru care nu a inițiat până acum o asemenea acțiune.

Notă: toată lumea poate face asemenea demersuri, că doar de aia suntem (încă) în democrație.

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Dobânda de referință a BNR a fost ridicată la 4,75% - cu un punct procentual mai mult decât cea de ieri

 

Dobânda de referință a BNR a fost ridicată la 4,75% - cu un punct procentual mai mult decât cea de ieri.

Consecința imediată va fi creșterea Robor - estimez cel puțin 7,5% în maxim o săptămână.

Creditele în lei, mai ales cele ipotecare, vor fi grav afectate. Debitorii vor fi nevoiți să achite suplimentar 5-6 sute de lei lunar (la credite de sub 75 de mii de euro). Cel mai grav va fi pentru debitorii la creditele Prima casă, scoase de bancherii și de influenceri (cu susținerea masivă și auto-destructivă a debitorilor înșiși) de sub scutul Legii dării în plată. În cazul acestor credite (cam 300 de mii în total), nu numai că banca va putea vinde locuința familială ipotecată a debitorului (cu consecința evacuării), dar debitorul va rămâne dator la stat, pentru întreaga creanță, cu dobânzi care sunt echivalentele cu penalitățile și majorările de întârziere in Codul fiscal (cam 36% pe an).

Și Statul român va avea de suferit - împrumuturile pe care le face acum cu 9-10% le va mai putea face cu 12-13%.

Și lucrurile stau așa doar vara asta, căci la toambă dobânda de referință a BNR va putea fi de 10%. De ce? Pentru că trebuie combătută inflația ...

Refaceți calculele de mai sus - de la 4,75% la 10% și vedeți ce vă dă...

Trăiască „lupta” contra plandemiei și contra „carbonării” economiei! Și slava ce vreți voi...

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - În ziarele financiare de săptămâna trecută se estima că dobânda de referință a BNR va ajunge curând la 7% (acum este 3,75%).

 

În ziarele financiare de săptămâna trecută se estima că dobânda de referință a BNR va ajunge curând la 7% (acum este 3,75%). Acest lucru înseamnă că Robor va depăși 10%, deci creditele în lei, mai ales cele ipotecare, vor fi mult mai scumpe. La fel și cele acordate comercianților. Greu de crezut că va mai cumpăra cineva așa ceva – poate Statul roman, cel foarte, foarte generos cu băncile (cărora azi le achită dobânzi de 10%), cu companiile de utilități și cu producătorii și distribuitorii de carburant (cărora nu le-a impus plafoane de prețuri, ceea ce a făcut să explodeze inflația, și nici impozite suplimentare pe profiturile excepționale, ceea ce a determinat o majorare neașteptată și nemeritată a dividendelor „excepționale”, de regulă scutite de impozit când sunt plătite acționarilor străini – francezi, germani, italieni, austrieci, maghiari, kazahi, ruși). 

Bizar este că dobânzile bancare la depozitele populației sunt cu mult sub rata inflației (care deja a depășit, la oficial, 15%, dar este peste 25%, la firul ierbii), cu consecința că oamenii nu mai depun bani la bancă, chit că au început deja să își restrângă consumul. Foarte probabil, porții consistente din depozite se cheltuiesc acum pe cheltuieli urgente (sau, în cazul celor imprudenți, pe concedii de tipul „noiembrie - ultimul bal”).

Oiropenii și birocrații americani cer strângerea curelei, reducerea funcționalității aerului condiționat și spălatul mai rar – consumul a devenit uncool în condițiile „luptei” contra lui Putin, contra gazelor cu efect de seră și contra multiplelor plandemii. Dar economia oiropeană și cea americană, care sunt economii ale unor societăți de consum, se duc în cap în lipsa consumului. La fel și volumul de încasări la buget – de exemplu, România are un buget dependent de taxarea consumului, mai mult de 55% din încasări venind din tva și din accize (inclusiv din ele pe utilități și carburați). De vreme ce „vrem” taxa pe fumărit și zeciuiala pe averea afișată, e limpede că trebuie să acceptăm și o întoarcere reală în Evul Mediu – fanii jocurilor digitale și ai metaversului pot, de anul acesta, să trăiască offline mega-senzațiile eroice din lumea lor virtuală și din simulația de realitate (mai numită și „augmentată”, adică mărită, expandată). De asemenea, pot încerca tratamentul cu fecale pentru a trăi mai mult sau, cine știe, pentru a nemuri în lumea digitală și de caca pentru care militează progresist.

Îmi pare rău să vă dau și o a doua veste proastă, încă de luni...

În urmă cu 10 zile, Pireaus Bank Grecia a vândut la colectorii de creanțe credite neperformante ale fostei Pireaus Bank România în valoare nominală de peste 300 de milioane. Semnalul dat este că și alte bănci vor trece la vânzarea creditelor neperformante, deci urmează o nouă avalanșă de executări silite declanșate de colectori. Iar executările silite pot duce și la evacuarea debitorului din locuința familială.

PS Se pare că am fost suspendat de feisbuc 24 de ore - mersi băi, a fost o pauză bună, utilizată de mine eficient.

Avocat Profesor Universitar Doctor Gheorghe Piperea