Germania a emis recent o lege care sancționează penal persoanele fizice care dau apreciere, propagă sau comentează publicații sau posturi de radio și televiziune interzise în Europa. De exemplu, Russia Today. Poate fi vorba, curând, și de Agenția China Nouă, de X sau de publicațiile conservatoare americane (pro-MAGA, pro-Trump). Nu are importanță valoarea de adevăr sau falsul (dez-informarea și discursul urii sunt, oricum, sancționate deja de DSA), nu are importanță nici opinia sau conținutul (de exemplu, o recenzie a unei noi ecranizări după Ana Karenina). Important este suportul știrii sau al opiniei. Pur și simplu nu ai voie să propagi știrea care provine de la interzis.
Pe vremea lui Ceaușescu, dacă erai prins că asculți Radio Europa Liberă sau Vocea Americii făceai pușcărie. În 1989 visam la acea libertate care să ne permită și să ascultăm asemenea posturi interzise, și să comentăm sau să propagăm știrea sau opinia. Visam atunci la acea libertate care să ne permită să ne uităm sau să citim și (la) altceva decât la telejurnal, respectiv, omagiu conducătorului iubit. E, iată că tocmai când să ne bucurăm și noi ca de o normalitate de asemenea libertate, vin legiuitorii „civilizați” din UE și ne repun în situația anterioară.
În cartea lui Ray Bradbury despre totalitarism, Farenheit 451, se ard cărți care nu sunt pe placul oficialităților. Oamenii, ca să nu se piardă chiar toate acele cărți în scrum, le memorează, pentru a le transmite mai departe generațiilor viitoare. Nu e ca și când am fi toți atât de limitați intelectual încât să urmăm orbește ideologia putinistă și propaganda de la Kremlin, dar parcă nu e bine să înlocuiești un totalitarism cu altul, totuși. Nu de alta, dar în comparație cu asemenea legi ale „occidentului colectiv”, lumea s-ar putea să ajungă să creadă că Putin, Xi sau Kim Jong Un sunt doar niște alți lideri autoritari și atât – cu nimic mai buni sau mai răi decât liderii și birocrații de rang înalt ai UE.
Apropo ...
Legea germană a ajuns pe rolul CJUE.
Într-o decizie recentă absolut jenantă ca motivare și ca rost într-o lume care, cică, se mândrește cu libertatea de opinie, CJUE a statuat că legea germană e ok din punct de vedere constituțional, deoarece trebuie să se asigure efectivitatea interdicției. Cică, dacă s-ar putea da like, share și comment la postări ale interzisului (sau la postări ale terților referitoare la interzis) nu ar mai fi eficiente interdicțiile aplicate interzisului. Nu are nicio importanță că e vorba de Russia Today. Repet, poate fi vorba și de Al Jazeera sau Fox News, dacă vreodată Uniunea Sovietică Europeană va fi decis să le interzică în Europa. Și să știți că nu e nicio exagerare – Macron are intenția reală de a interzice X pe teritoriul Franței (așa cum China și Rusia, de exemplu, au interzis Facebook pe teritoriul lor), iar Starmer, deși a demisionat din funcția de premier al Marii Britanii, a decis să oblige youtube să pună în ordine prioritară conținutul legacy media (onestul BBC, de exemplu), în caz contrar youtube urmând a fi interzis în Marea Britanie.
Și ghiciți ce... Fiind vorba de o decizie a CJUE, foarte curând vom avea astfel de legi de pușcărie și în România.
Hai Liberare ...
Oare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu