Către:
MEMBRII BIROULUI PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR
Referitor: PL-X nr. 286/2026
Stimate Domnule/Doamnă Deputat
Subsemnata Elena Radu, cu privire la PL-x nr.286/2026, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/24.02.2026, publicată în M.O. nr 146, din 25.02.2026, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, vă solicit următoarele:
1) abrogarea art. XVI din OUG nr. 7/24.02.2026, pentru următoarele motive:
Articolul XVI prevede că pȃnă la data de 1.01.2027, Guvernul Romȃniei, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, adoptă un proiect de act normativ cu putere de lege, având ca obiect reglementarea posibilității de externalizare a serviciilor de colectare a creanțelor bugetare și fiscale locale, stabilind în acest scop condițiile pentru a recurge la externalizare, condiţiile atribuirii serviciilor, inclusiv competenţa și procedura de colectare.
Sintagma "externalizarea colectarii creanțelor bugetare şi fiscale locale" în viziunea inițiatorului (Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, proiectul fiind deja pus în consultare publică) înseamnă cesiunea (vânzarea) creanțelor bugetare şi fiscale locale şi a amenzilor către executori judecătorești şi recuperatori de creanţe.
Aceştia, pe lângă cuantumul creanţelor bugetare, impozite, taxe locale şi amenzi, vor executa silit cetăţenii şi pentru cheltuielile de executare (cu onorariu avocat, executor judecatoresc), la care vor adăuga şi "o marjă de profit rezonabilă" (adică oricȃt vor considera). Plata prețului cesiunii, adică recuperarea sumelor de către stat, se va face după încasarea de la cetăţean.
Un asemenea act normativ cu putere de lege va conduce la:
- executarea silită a cetăţenilor pentru sume cu mult mai mari decȃt datoriile bugetare şi fiscale pe care le au;
- o împovărare a cetăţeanului în beneficiul avocaților, executorilor judecătoreşti şi a altor categorii de recuperatori (deşi există organe de executare fiscală în cadrul ANAF şi al serviciilor de impozite şi taxe locale);
- o devalizare a bugetului de stat ca urmare a faptului că statul va cesiona creanţele deținute şi nu va încasa nimic în schimb, urmând să încaseze prețul cesiunii cândva, după ce încasează executorul judecătoresc sau alt recuperator de creanţe;
- vor scădea semnificativ încasările la bugetul de stat şi bugetele locale; în cadrul executarilor silite efectuate în prezent prin organele de executare fiscale şi bugetare, poprirea determină încasarea direct la buget a sumelor după instituirea popririi, pe cȃnd dacă se externalizează colectarea creanţelor statului, încasarea la buget a sumelor se va face cu mari decalaje în timp;
- prin externalizarea colectării se va putea ajunge la situația în care se vor constitui grupuri infracționale care, în cadrul procedurii de executare silită, să manipuleze licitațiile pentru vânzarea bunurilor mobile şi imobile sechestrate, aşa încȃt acestea să fie vândute la preţuri derizorii; în mod constant au existat comunicate de presă privind constituirea de dosare penale care vizau astfel de infracţiuni.
Se poate observa astfel că măsura de externalizare a colectarii creanţelor statului prezintă:
- pericol pentru cetăţean, care va fi supraîmpovărat;
- pericol pentru interesul naţional, pentru bugetul de stat şi local, ajungȃndu-se să se încaseze mai puţin şi să crească deficitul bugetar.
Un element important de avut în vedere este şi acela că cesiunea creanţelor bugetare poate fi şi o modalitate mascată de cedare a teritoriilor/bunurilor României către un alt stat, prin următorul mecanism:
- statul romȃn cesionează creanţele unei companii (recuperator de creanţe)
- compania, cu beneficiar final de altă naţionalitate/cetățenie, ia în plată proprietățile românilor în contul creanțelor preluate de la statul român
- respectivul dă în plată altui stat proprietățile respective (părțile sociale deținute la societatea recuperatoare de creanțe).
În contextul socio-economic actual (care este marcat de erodarea puterii de cumpărare, deteriorarea mediului de afaceri şi a pieţei muncii), inflaţia, majorarea impozitelor şi a taxelor și şomajul în creştere au adus pensionarii şi multe familii cu venituri mici în situația în care nu-şi mai pot acoperi nici nevoile de bază lunare. Dacă în aceste condiţii, prin art XVI din OUG nr. 7/24.02.2026, statul se întoarce împotriva cetăţeanului, pe care îl lasă la discreţia recuperatorilor, acest act nu poate fi decȃt expresia intenţiei de a expropria mascat cetăţenii în masă, deoarece cei cu venituri sub nivelul subzistenței (un număr semnificativ) se vor afla în imposibilitate de plată.
Externalizarea recuperării creanţelor nu este o soluție acceptabilă nici pentru cetăţean, nici pentru statul romȃn. Sunt necesare alte pȃrghii care să determine o creșterea veniturilor la bugetul de stat şi o reducere a deficitului bugetar.
Din practică s-a constatat că gradul de încasare a creanțelor bugetare este mai mare atunci cȃnd organul fiscal aplică o strategie care urmăreşte soluţionarea amiabilă a divergenţelor apărute în activitatea de colectare a creanțelor statului și există o încredere reciprocă și respect reciproc între cetățean și stat.
2) abrogarea art. VI din OUG nr. 7/24.02.2026, pentru următoarele motive:
Acest articol impune ca la vânzarea clădirilor, terenurilor și a mijloacelor de transport atât vânzătorul, cât și cumpărătorul să prezinte certificare de atestare a dreptului de proprietate din care să rezulte că nu au datorii la primării.
Or, potrivit art. 44 din Constituția României dreptul de proprietate privată este garantat. El poate fi afectat numai în cazul exproprierii pentru utilitate publică, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, precum și atunci când el este dobândit în mod ilicit. Însă, prin textul prevăzut la art. VI din OUG nr. 7/2006, contrar art. 44 din Constituția României, dreptul de dispoziție parte a dreptului de proprietate privată este condiționată de plata datoriilor către primării.
Practic, dacă ai 1 leu datorie la primărie nu își mai poți exercita liber dreptul de proprietate privată, ceea ce e în contradicție cu art. 44 din Constituția României.
3) abrogarea art. XIII din OUG nr. 7/24.02.2026, pentru următoarele motive:
Acest articol prevede executarea silită a ajutorului social pentru plata impozitelor și taxelor datorate primăriei.
Deci, în condițiile în care statul consideră că unii cetățeni nu au veniturile necesare pentru putea supraviețui și le acordă un venit minim de supraviețuire, prevede în lege, pe de altă parte, că acel venit minim va fi executat de stat silit pentru a își încasa impozitele și taxele locale.
Într-o asemenea situație, chiar scopul pentru care se acordă venitul minim nu mai este atins, iar cetățenii sunt condamnați la înfometare.
4) abrogarea art. V) pct. 5 din OUG nr. 7/24.02.2026, pentru următoarele motive:
Acest articol prevede folosirea dronelor de către Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, pentru fotografierea construcțiilor și lucrărilor de construcții, practic a întregului teritoriu.
Am văzut de curând, pe fondul războiului ruso-ucrainean, că nici la un nivel de pregătire ridicat folosirea dronelor nu prezintă siguranță, ele putând fi bruiate sau controlate de la distanță de alte persoane, chiar de altă cetățenie.
Introducerea cu ușurință în legislație a dreptului de a folos drone prezintă astfel un pericol:
- atât pentru cetățeni,
- cât și pentru statul român,
ele putând fi folosite pentru monitorizarea în masă a cetățenilor României sau chiar a demnitarilor sau obiectivelor strategice ale României, chiar de alte state.
5) introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților PL-x nr. 286/2026 și să eliminați aceste articole din OUG nr. 7/2026;
6) ca dvs. și membrii grupului dvs. să NU aprobaţi o lege de abilitare a guvernului în vederea modificării Codului Fiscal şi de Procedură Fiscală în perioada vacanței parlamentare.
Cu stimă,
