Am trimis în Parlament, spre evaluare, în Comisiile interne AUR, Legea EDUSTEM – Echitate și Dezvoltare Unitară pentru Sistemul de Educație Modern. Scopul acesteia este de a aduce echilibru, respect și predictibilitate pentru toți profesorii din România și de a asigura acces real și echitabil la educație pentru elevi, indiferent de mediul în care trăiesc.
Educația e sub ghilotină! Învățământul trebuie să rămână ultima redută de supraviețuire, stâlpul de care ne ancorăm viitorul. Trebuie să-l prețuim prin fapte. Este esențial să securizăm educația copiilor și viitorul lor. Ar fi absurd să facem economii tocmai de la copii! Educația și cercetarea nu sunt parte a unui SRL.
Am trecut peste toate criticile de ordin economic și am pus pe primul loc calitatea, echilibrul și recunoașterea profesorului în societate.
Problemele vizate de inițiativa legislativă și soluțiile propuse:
1. Stabilitatea normei didactice și plata corectă a orelor suplimentare
Astăzi, norma didactică în preuniversitar și universitar poate fi modificată prin simple acte normative secundare, ceea ce creează instabilitate și nesiguranță. Legea EDUSTEM prevede că orice modificare a normei poate fi făcută doar prin lege organică adoptată de Parlament, astfel încât să nu mai existe schimbări arbitrare. De asemenea, orele suplimentare efectuate peste norma legală să fie remunerate cu cel puțin 125% din salariul orar de bază, pentru toate cadrele didactice (inclusiv din educația antepreșcolară, preșcolară și primară), indiferent de nivelul de învățământ sau de disciplina predată. Această măsură pune capăt practicii actuale în care munca suplimentară este fie slab remunerată, fie neremunerată. Pentru aliniere europeană – în multe state UE, procentul este între +15% și +50%, iar în Franța, Germania, Austria, Belgia există forme de majorare obligatorie pentru educație (Franța 125–150%, Finlanda 150%, Germania 115–140%).
2. Spor STEM pentru discipline experimentale
Profesorii de fizică, chimie, biologie, informatică, inginerie, științele Pământului vor beneficia de un spor lunar de 10% la salariul de bază. Acest spor recunoaște complexitatea predării disciplinelor experimentale, necesitatea activităților de laborator și importanța strategică a acestor domenii pentru viitorul României.
3. Sprijin real pentru atragerea profesorilor în mediul rural defavorizat
În multe sate și orașe mici, elevii nu au acces la profesori calificați, iar posturile rămân neocupate. Prin această lege, profesorii care se angajează în unități din mediul rural defavorizat vor primi un stimulent anual de 15.000 lei timp de 3 ani, plus sprijin pentru locuință – acoperirea a cel puțin 50% din chirie. Astfel, creăm motivație reală pentru ca dascăli buni să ajungă și să rămână acolo unde este cea mai mare nevoie de ei.
4. Protejarea școlilor din comunități mici
În ultimii ani, școli au fost închise doar pentru că aveau puțini elevi, fără a se ține cont de distanțe, lipsa transportului sau condițiile socio-economice. Legea EDUSTEM obligă autoritățile să facă o evaluare de impact educațional, social și economic înainte de orice comasare sau închidere de școală și interzice ca numărul de elevi să fie singurul criteriu de decizie.
5. Biblioteci școlare funcționale și acces la resurse
Mii de elevi nu au acces la o bibliotecă școlară activă. Legea prevede:
-Bibliotecar angajat cu normă întreagă în școlile cu peste 300 de elevi;
-Buget minim anual de 50 lei/elev pentru cărți, resurse digitale și IT;
-Integrarea tuturor bibliotecilor școlare într-un catalog digital național conectat la bibliotecile publice și universitare;
-Raport anual public privind starea bibliotecilor.
Sper să avem succes și cea mai bună formă din această lege să fie adoptată în Parlament.
Nu pot să-mi mai imaginez școli în paragină, profesori umiliți și copii înghesuiți în clase suprapopulate, tăind și tot tăind bugetul. Creșterea numărului de elevi pe clasă și tăierea normelor nu înseamnă eficiență, ci haos și colaps educațional, fără o analiză de profunzime.
Apel către românii patrioți – din țară și din diaspora
