Sfîntul Sava Mărturisitorul, Mitropolitul Transilvaniei (24 aprilie)

Sfîntul Sava Mărturisitorul, Mitropolitul Transilvaniei
(24 aprilie)

Sfîntul Ierarh Sava s-a născut în localitatea Inău din părinţi binecredincioşi, Ioan şi Maria, primind din botez numele de Simeon. După ce învaţă carte şi deprinde rînduiala slujbelor în Mănăstirea Comana, ajunge protopop şi slujitor al Bisericii lui Hristos în satul natal, săvîrşind cele sfinte cu mare rîvnă şi frică de Dumnezeu. Apoi rămînînd văduv, iar mama sa îmbrăcînd haina monahală, în anul 1656 fericitul preot Simeon este ales mitropolit şi păstor sufletesc al Ardealului. Deci, mai întîi s-a călugărit la mitropolia din Tîrgovişte, sub numele de Sava, apoi, fiind hirotonit arhiereu, a fost aşezat cu cinste pe scaunul de mitropolit din Alba Iulia în locul răposatului ierarh Simeon Ştefan.

Ca păstor şi părinte duhvnicesc al românilor din Transilvania, fericitul mitropolit Sava Brancovici s-a dovedit un mare apărător al credinţei ortodoxe şi un devotat ierarh al Bisericii lui Hristos. Timp de 24 de ani cît a fost mitropolit, Sfîntul Sava a mărturisit cu mult curaj dreapta credinţă, a combătut învăţăturile greşite calvineşti, a întărit unitatea românilor în jurul Bisericii Ortodoxe, a înălţat numeroase locaşuri prin sate şi oraşe, a rînduit peste tot preoţi devotaţi, a mîngîiat pe ţăranii ardeleni, întărindu-i în credinţă şi nădejde. De asemenea, a reînnoit mitropolia şi bisericile jefuite şi stricate de răufăcători.

Văzînd craiul Ardealului că nu poate întoarce poporul de la credinţa ortodoxă din cauza Sfîntului Ierarh Sava, îndată a semănat vrajbă şi răzbunare împotriva păstorului cel bun. Deci, aruncînd mărturii nedrepte asupra lui, în anul 1680 l-a scos din scaun. Apoi, aruncîndu-l în temniţă, timp de trei ani de zile a fost persecutat, bătut cu toiege, batjocorit şi chinuit ca un martir pentru dreapta credinţă, fiind silit la calvinism. Fericitul Sava însă a mărturisit cu tărie pe Hristos, apărînd dogmele şi tradiţia Bisericii Ortodoxe.

După grele suferinţe, în anul 1683 a fost scos din temniţă, dar, fiind slăbit de chinuri, îndată şi-a dat sfîntul său suflet în braţele lui Hristos. Pentru sfinţenia vieţii lui, credincioşii l-au numărat încă din viaţa aceasta în ceata sfinţilor, iar Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Sfîntul Ierarh Sava în anul 1955 ca mărturisitor al dreptei credinţe şi se face pomenirea lui la 24 aprilie.

Vietile sfintilor pe aprilie

Sfîntul Ierarh Iosif Mărturisitorul, Episcopul Maramureşului (24 aprilie)

Sfîntul Ierarh Iosif Mărturisitorul, Episcopul Maramureşului
(24 aprilie)

Pămîntul românesc, această grădină a Maicii Domnului, este plin de vetre duhovniceşti şi de jertfele martirilor, de nevoinţele cuvioşilor, de suferinţele celor statornici în credinţa străbună, ale căror nume n-au fost toate scrise în documente, dar pe care Dumnezeu le-a trecut în "Cartea veşniciei". 

Cercetîndu-ne trecutul şi cinstind pe sfinţii noştri martiri, cuvioşi, mărturisitori, preoţi şi credincioşi, care s-au învrednicit de a primi de la Dumnezeu "Cununa sfinţeniei" şi ale căror nume au rămas în evlavia credincioşilor, aflăm la loc de cinste şi numele episcopului Iosif al Maramureşului. 

El s-a născut într-un sat din părţile Năsăudului, dintr-o familie de oameni luminaţi şi curaţi la suflet, puternic înrădăcinaţi în credinţa ortodoxă. 

Învăţătura şi-a dobîndit-o de la preoţii satelor, dar şi de la călugării din mănăstirile şi schiturile maramureşene, de care s-a simţit atras încă din copilărie. După slujirea sa ca preot, a fost ales episcop, în 1690, în vremuri de grele încercări pentru românii din ţinuturile Maramureşului. 

Hirotonit arhiereu în Moldova, pentru ţinutul Maramureşului, de marele mitropolit Dosoftei, el a primit, odată cu darul arhieriei şi îndemnul de a veghea cu stăruinţă la păstrarea şi apărarea dreptei credinţe în Maramureşul acelor vremuri, mult încercat de uneltirile celor potrivnici Ortodoxiei şi unde vlădicii români nu puteau să rămînă în scaun decît doi-trei ani, după care erau nevoiţi să pornească pe drumul pribegiei. A avut la început reşedinţa la Mănăstirea Sfîntul Mihail din Peri, apoi cînd acesta a încetat să mai existe, s-a mutat lîngă cetatea Hust, iar spre sfîşitul păstoririi a stat pe rînd la mănăstirile Giuleşti şi Budeşti din Maramureş. 

Din documentele vremii aflăm că acest vlădică a fost un neobosit păstor sufletesc şi cu mare grijă pentru turma sa, şi totodată, un dîrz apărător al dreptei credinţe, într-o vreme cînd duşmanii Ortodoxiei reuşiseră, prin diferite mijloace, să sfărîme unitatea religioasă şi sufletească a românilor transilvăneni şi cînd făceau sforţări mari ca să înstrăineze şi pe românii din Maramureş şi de la legea strămoşească. 

Necruţînd ostenelile, el a vizitat parohiile, a ţinut soboarele şi a apărat interesele Bisericii româneşti cu rară pricepere pentru acele vremi cu arma puternică a cuvîntului şi a scrisului, ca un cărturar învăţat şi dibaci mînuitor al condeiului împotriva vrăjmaşilor credinţei sale strămşeşti. 

Chemat la Viena, în 1701, unde i s-a făcut propunerea de părăsire a credinţei ortodoxe, el a respins categoric această încercare de trădare a Ortodoxiei, ceea ce a îndîrjit mult pe cei ce urmăreau prin orice mijloace dezbinarea religioasă şi de neam a românilor transilvăneni. Căutînd să se răzbune, aceştia s-au năpustit asupra lui cu calomnii şi învinuiri de tot felul, pentru a-l compromite înaintea turmei sale. Ca urmarea unor asemenea învinuiri, ce proveneau din cercurile vrăjmaşilor Ortodoxiei, episcopul Iosif a fost chemat la Sibiu pentru a fi tras la răspundere în faţa guvernului Transilvaniei. El s-a prezentat fără teamă la judecată şi s-a apărat cu demnitate şi curaj, drept pentru care a fost trimis în teminţă, de unde a fost scos la insistenţele clerului şi credincioşilor Maramureşului. 

În martie 1705 însă, uneltitorii s-au ridicat cu şi mai multă înverşunare împotriva lui şi în urma unor nedrepte învinuiri, sub povara cărora căzuseră victime, mai înainte Sfinţii ierarhi Ilie Iorest şi Sava Brancovici, mitropoliţii Ardealului, episcopul Iosif a fost aruncat din nou în temniţă, fără judecată, de data aceasta în cetatea Hust. Fraţii români din Maramureş au protestat cu hotărîre împotriva acestei samavolnicii şi au cerut stăruitor eliberarea arhipăstorului lor. A fost pus în libertate la sfîrşitul anului 1705, dar nu i s-a îngăduit să mai rămînă în fruntea turmei sale. 

A revenit totuşi în scaunul de episcop al Maramureşului în anul 1711, dar la scurtă vreme, în urma suferinţelor îndurate, a trecut la cele veşnice cu conştiinţa curată că a mărturisit şi a slujit cu credincioşie Legea strămoşească, pînă la sfîrşitul zilelor sale. 

Dacă la actul dezbinărilor religioase a românilor transilvăneni din 1700 n-a luat parte nici un român din Maramureş, aceasta se datoreşte desigur şi episcopului Iosif, care a răspuns cu cinste misiunii sale, apărînd cu jertfelnicie şi pricepere obştea credincioşilor împotriva tuturor uneltirilor duşmanilor Ortodoxiei. 

De la mutarea sa la Domnul, el a intrat în evlavia şi cinstirea credincioşilor ortodocşi maramureşeni ca un îndreptător şi apărător al credinţei, ca un mărturisitor neînfricat al Evangheliei lui Hristos şi ca un ierarh care şi-a pus sufletul său pentru turma încredinţată lui spre păstorire, numele lui fiind înscris şi în ceruri, dar mai ales, în evlavia şi conştiinţa credincioşilor. 

Cu ale cărui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mîntuieşte pe noi. Amin.

Vietile sfintilor pe aprilie 

Infirmierele și Brancardierii au nevoie de echipament de protectie!!

Infirmierele și Brancardierii au nevoie de echipament de protectie!!

Dragi colegi,infirmiere si brancardieri,intr.o emisiune,la Antena 3 ,transmisa in direct,aseara la 23.00,domnul Arafat,a declarat ca infirmiera si brancardierul nu are nevoie de echipament de protectie. Eu vreau sa.i adresez un mesaj domnului Arafat,iar pe voi va rog sa il distribuiti.

Domnule Arafat,persoana care spala pe jos,se numeste infirmiera,iar cel care impinge la targa se numeste brancardier! Intr.o sectie a unui spital,echipa nu incepe de la doctori si se termina la asistenti...incepe de la doctori si se termina la brancardieri si infirmiere. Si stiti de ce? Pentru ca infirmiera si brancardierul ,pe langa faptul ca spala pe jos si impinge la targa,cum spuneti dumneavoastra,se mai ocupa si cu urmatoarele:

EFECTUEAZA IGIENA PACIENTULUI ,

SCHIMBA LENJERIA DE PAT SI DE CORP A PACIENTULUI,

ADUCE ALIMENTELE LA PATUL PACIENTULUI,

AJUTA PACIENTUL SA MANANCE SI SA BEA,

INFIRMIERA SI BRANCARDIERUL RIDICA PACIENTUL PENTRU ORICE INVESTIGATIE TREBUIE SA FACA MEDICUL, PENTRU A SE ADMINISTRA O PASTILA,PACIENTUL TREBUIE RIDICAT DE INFIRMIERA SAU BRANCARDIER,domnule Arafat.

AJUTA PACIENTUL PENTRU DEPLASARE,DOMNULE! SI DACA UN PACIENT DIAGNOSTICAT COVID 19 DECEDEAZA,ACEA PERSOANA ESTE PREGATITA,INTRODUSA IN SACUL MORTUAL SI TRANSPORTATA LA CAMERA FRIGORIFICA TOT DE BRANCARDIER SI INFIRMIERA,domnule Arafat!

Asadar,o INFIRMIERA ,vine in contact cu pacientul pe zi de mai multe ori decat medicul. Si asa cum ati spus dumneavoastra,nu este nici reclama si nici propaganda! Este purul adevar! Si DA! VREM COMBINEZOANE PENTRU A PUTEA EFECTUA TOATE ACESTE ACTIVITATI IN TIMPUL PROGRAMULUI DE LUCRU,PENTRU A NE PROTEJA PE NOI,PE CEI DIN JURUL NOSTRU SI FAMILIILE NOASTRE.

Daca un cadru medical,se infecteaza de COVID 19, spuneti ca nu a stiut sa se protejeze,dar nu recunoasteti ca nu avem echipamentele necesare.

Deci,dumneavoastra,faceti.va datoria de EROU,asa cum sunteti considerat ,trimiteti.ne echipamente de protectie adecvate in spitale ,pentru a ne putea face si noi datoria! Si daca nu credeti ce am scris in acest mesaj,va invit sa lucrati langa o infirmiera, o zi intreaga,doar cu o masca si manusi intre pacienti COVID 19!

DRAGI COLEGI HAI SA DISTRIBUIM IN MASA SA NE IMPLICAM SAU MERGEM SA NE SINUCIDEM ZI DE ZI CU ASA NORME DATE DE NEBUNI

Asistenta

Mormântul Sfantului Gheorghe purtătorul de biruința SMERENIE si IUBIRE ...Lida - Israel

TE-AI NĂSCUT ORTODOX ? RĂMÂI ORTODOX !

SMERENIE si IUBIRE ...

Bucuria mea, cu ajutorul lui Dumnezeu am intrat in “saptamana patimilor”. Cautand mantuirea sufletelor noastre, cred ca se cuvine sa postim mai mult, sa ne rugam mai mult, sa facem milostenie mai multa, sa ne spovedim si sa ne impartasim din nou, cu lacrimi in ochi si cat se poate smeriti: "Fiilor, sa stiti ca smerenia pe multi, fara nici o osteneala i-a mantuit, si marturisesc aceasta vamesul si fiul cel ratacit, care putine cuvinte au grait catre Dumnezeu si s-au mantuit. Iar ostenelile si faptele cele bune ale omului il pierd, daca nu va avea smerenie, caci osteneala si faptele cele bune pe multi i-au tras la mandrie si au pierit, precum si fariseul acela care se lauda cu faptele lui cele bune si se mandrea (Patericul egiptean)."

 Un crestin ortodox care cauta smerenia are si blandete si iubire in suflet. Despre iubire ne spune sfintitul parinte Porfirie Kafsokalivitul: „Astazi oamenii cer sa fie iubiti si de aceea esuează. Corect este sa nu iti pese daca ei te iubesc, atata timp cat tu iubesti pe Iisus Hristos si ii iubesti si pe ei.”

🙏 Dumnezeu si Maica Domnului sa te binecuvanteze, in toata ziua si in tot lucrul tau.

🙏 Har si pace sufletului tau de la Iisus Hristos, Dumnezeu! Amin si Aliluia!

Preot Ioan 🛎.

TE-AI NĂSCUT ORTODOX ? RĂMÂI ORTODOX !

Hristos a înviat! Nu vă temeţi. Trăim în vremea dihorilor

Petre Țuțea

Hristos a înviat! Nu vă temeţi. Trăim în vremea dihorilor

Spunea marele Român, Petre Ţuţea:

„Am avut revelația că în afară de Dumnezeu nu există adevăr. Mai multe adevăruri, zic eu, raportate la Dumnezeu sunt egale cu nici un adevăr. Iar dacă adevărul este unul singur, fiind transcendent în esență, sediul lui nu e în știință, nici în filosofie, nici în artă. Și când un filosof, un om de știință sau artist sunt religioși, atunci ei nu se mai disting de o babă murdară pe picioare care se roagă Maicii Domnului. O babă murdară pe picioare, care stă în fața icoanei Maicii Domnului în biserică, față de un laureat al premiului Nobel ateu – baba e om, iar laureatul premiului Nobel e dihor. Iar ca ateu, ăsta moare așa, dihor. Eu când discut cu un ateu e ca și cum aș discuta cu ușa.

Între un credincios și un necredincios nu există nicio legătură. Ăla e mort, sufletește mort, iar celălalt e viu și între un viu și un mort nu există nici o legătură. Ateii și materialiștii se deosebesc de animale prin faptul că nu au coadă. Ateii s-au născut, dar s-au născut degeaba.” (Petre Ţuţea)

Ce l-a făcut pe Patriarh și Înaltul Cler din subordine să intre într-o asemenea înfruntare?  Faţă de Sfânta Împărtăşanie şi de Înviere nu există loc de acorduri, compromisuri, nuanţe. Adevărul şi Iubirea sunt sau nu sunt. Veniţi-vă în fire!

Cine refuză şi prigoneşte divinul este comunist; cine refuză şi prigoneşte naţiunea este comunist; cine alege egalitatea în locul libertăţii este comunist. Iar cine ar face orice, mânat de instinctul detestabil de supravieţuire/ conservare, călcând în picioare sfinţenia, numai ca să mai trăiască o zi ori un ceas, cum putem să-l numim?

Dr. Gabriela Naghi

Filozoafa şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum

Ayn Rand

Filozoafa şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum

La 02 februarie 1905 în Rusia , la St. Petersburg, s-a născut filozoafa şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum, cunoscută în lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand, care a decedat în luna martie 1982 la New York. Cuvintele acestei scriitoare nicicând nu s-au potrivit mai bine, ca în aceste vremuri. , ,Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obţii aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când vei înţelege că o mulțime de oameni se îmbogățesc prin luare de mită şi influența lor e mai eficace decât munca lor, că legile nu te protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi împotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupția iar onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune fără teama de a greşi, că soarta societăţii în care trăieşti, este condamnată."

Ayn Rand (1950)

Presbiter Ioviţa Vasile - Hristos a înviat! Nu vă temeţi

Iconographer Daniel Neculae

Hristos a înviat! Nu vă temeţi

Sfinţii Apostoli erau cu corabia pe mare şi, cuprinşi de frica morţii, se luptau cu valurile dezlănţuite. La a patra strajă, Mântuitorul Iisus Hristos S-a apropiat de ei, liniştindu-i: ,,Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi’’(Matei 14, 27).

Vrând să ne spună că drumul spre mucenicie nu e închis, ci dimpotrivă, a spus Mântuitorul: ,,Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă; temeţi-vă mai curând de Acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheena’’ (Matei 10, 28).

Adresându-se Bisericii pe care a câştigat-o cu scump sângele Său, Domnul Iisus Hristos acelaşi lucru-l spune: ,,Nu te teme Turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăţia’’ (Luca 12, 32).

În vreme ce primea descoperirile descrie în Cartea Apocalipsei, Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan L-a văzut pe Mântuitorul şi fiind copleşit de slava Sa cea Dumnezeiască, a căzut la preasfintele Sale picioare. Fiul lui Dumnezeu l-a întărit: ,,Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi şi Cel de pe urmă, şi Cel ce sunt viu. Am fost mort şi, iată, sunt viu în vecii vecilor’’ (Apocalipsa 1 17-18).

Teamă-se vrăjmaşii lui Dumnezeu, aceia care-I hulesc Preasfântul nume; teamă-se cei din sinagoga satanei, care-L urăsc pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos; teamă-se necredincioşii, păgânii şi ateii care nu cred în Înviere; teamă-se tâlharii adunaţi în Creta, ca să ne distrugă Biserica şi să pregătească ,,religia’’ blestematului antihrist; teamă-se liftele şi leprele care urăsc Neamul Românesc Ortodox şi-l batjocoresc în toate chipurile; teamă-se sodomiţii şi cei care-i încurajează în pornirile lor spurcate; teamă-se ecumeniştii trădători ai lui Hristos şi ai Bisericii Sale Sfinte; teamă-se lepădăturile care vor să ne întineze copii prin ,,educaţia’’ sexuală pe care o introduc în şcoli; teamă-se hoţii, pungaşii, jefuitorii României, aflaţi sub înaltul patronaj al lui Iohannis al lui Lazurcă; teamă-se aceia care scot forţele represive şi blindatele în stradă, pentru a-i împiedica pe credincioşi să meargă la Hristos şi la Înviere; teamă-se scârnăviile care stau în vizuini întunecate, urzând planuri şi împroşcând venin din gurile lor spurcate; teamă-se cei care se pretind păstori, dar au subscris cu dragă inimă la închiderea sfintelor biserici; teamă-se derbedeii care se opintesc spre a scoate religia din şcoli şi a pune în locul ei spurcăciunile sodomo-gomorite; teamă-se ucigaşii făcători de pandemii; teamă-se călăii care pregătesc exterminarea bătrânilor; teamă-se toţi care vor să ucidă miliarde da făpturi ale lui Dumnezeu, ca să fie ei stăpânii lumii; teamă-se aceia care se închină ereticului papă Francisc şi plănuiesc vânzarea Sfintei Ortodoxii pe treizeci de arginţi murdari.

Aceia să se teamă, că pentru ei a scris Psalmistul: ,,Înviază Dumnezeu risipindu-se vrăjmaşii Lui şi fugind de la faţa Lui toţi cei ce-L urăsc pe Dânsul; precum se risipeşte fumul şi nu mai este, precum se topeşte ceara de la faţa focului, aşa să piară păcătoşii de la faţa lui Dumnezeu’’. Aşa a scris Psalmistul, aşa cântă Biserica la Înviere, ceea ce îi înfricoşează peste măsură pe vrăjmaşii lui Dumnezeu, de aceea închid bisericile şi interzic Sfintele Slujbe.

Dar drepţii? Drepţii să se veselească pentru că ,,aceasta este Ziua pe care-a făcut-o Domnul’’ şi i-a învrednicit să mai ajungă şi-n anul acesta Învierea Domnului. Iar nimicniciile noastre, noi cei nevrednici de Preasfântul nume al Mântuitorului Hristos, să ne veselim împreună cu drepţii. Şi, mai ales, să nu ne temem!

Hristos a înviat!

Presbiter Ioviţa Vasile