Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - ÎN FORMA ACTUALĂ, NU VOI SUSȚINE NOUA LEGE A SALARIZĂRII!

ÎN FORMA ACTUALĂ, NU VOI SUSȚINE NOUA LEGE A SALARIZĂRII!

Astăzi, cele trei mari federații sindicale din Educație au transmis un semnal de alarmă privind noul proiect al legii salarizării și au cerut partidelor parlamentare să nu îl voteze în forma actuală.

Am analizat această problemă atât din perspectiva unui om care lucrează de 30 de ani în Educație, cât și din cea de deputat AUR de Iași.

Și spun limpede: în forma actuală, nu voi susține această lege.

Nu este vorba doar despre salariul unui profesor de astăzi. Este vorba despre locul pe care statul român decide să îl acorde profesorului în societate pentru următorii ani.

După greva generală din 2023, statul român și-a asumat oficial o reașezare a salarizării în Educație. Au existat angajamente, acte normative și o promisiune foarte clară: profesia didactică trebuie să redevină atractivă, iar experiența și evoluția profesională trebuie recompensate corespunzător.

Nu putem șterge acum cu buretele aceste angajamente.

Noua grilă ridică probleme serioase. Un profesor debutant este poziționat la coeficientul 1,90, iar un profesor cu gradul I și peste 25 de ani vechime la 2,42. Dincolo de cifre, întrebarea esențială este alta:

Cum convingem un absolvent foarte bun să aleagă școala sau universitatea și să rămână acolo?

Iar dacă după 25 sau 30 de ani de muncă, pregătire continuă, examene și responsabilitate față de generații întregi diferența față de începutul carierei rămâne atât de mică, ce perspectivă profesională îi oferim?

Problema devine cu atât mai gravă cu cât sistemul se confruntă deja cu o lipsă tot mai mare de personal calificat. Federațiile sindicale vorbesc despre aproximativ 6.300 de cadre didactice fără studiile corespunzătoare postului și peste 150.000 de elevi afectați.

Aceste cifre trebuie lămurite oficial de Ministerul Educației, dar semnalul este extrem de serios.

De 30 de ani sunt în universitate și știu ce înseamnă să formezi un tânăr, să construiești un laborator, să faci cercetare, să pregătești studenți și doctoranzi și să încerci să îi convingi pe cei foarte buni să rămână în România.

Nu poți construi o țară performantă dacă îi ceri profesorului performanță, dar îi oferi permanent incertitudine.

Cer respectarea angajamentelor statului român și o grilă salarială construită rațional, care să țină seama de pregătire, experiență, performanță și responsabilitate.

De aceea, în calitate de deputat AUR de Iași, solicit Guvernului să reanalizeze proiectul înainte de a-l trimite Parlamentului și să poarte o negociere reală cu reprezentanții Educației.

Iar dacă proiectul va ajunge în Parlament fără corectarea acestor probleme, poziția mea este deja stabilită:

În forma actuală, nu voi susține această lege.

România poate economisi din multe locuri.

Dar nu putem face economie de la viitorul copiilor noștri.

Silviu Gurlui

Profesor universitar

Deputat AUR de Iași

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Agresiune în școli, protejarea profesorilor și elevilor! Nivel de pregătire. Proteste la București - legea salarizării, OUG-uri care au impins învățământul spre haos.

 Agresiune în școli, protejarea profesorilor și elevilor! Nivel de pregătire. Proteste la București - legea salarizării, OUG-uri care au impins învățământul spre haous.

Este astăzi învățământul o fantomă care bântuie viitorul României?

Am avut astăzi o intervenție în Parlament în care am atras atenția asupra direcției greșite, păguboase și, în multe privințe, catastrofale spre care este împins sistemul românesc de învățământ. Nu vorbesc doar despre subfinanțare, despre lipsa unei strategii naționale coerente sau despre degradarea continuă a calității actului educațional. 

Vorbesc și prin vocea unui grup de profesori din Iași, cadre didactice cu experiență, care mi-au transmis o serie de observații și propuneri ce reflectă probleme reale întâlnite astăzi în școlile din întreaga țară. Iată 10 dintre ele:

1. Profesorii atrag atenția că primul pas pentru salvarea educației este respectarea legii și alocarea a 6% din PIB pentru învățământ. Fără resurse adecvate, orice reformă riscă să rămână doar un exercițiu birocratic, fără efecte concrete în sala de clasă.

2. Ei solicită o mai bună organizare a activităților școlare, finanțarea corespunzătoare a programelor educaționale și eliminarea suprapunerilor inutile care consumă timp și resurse fără a aduce beneficii reale elevilor.

3. Un semnal de alarmă major privește creșterea fenomenelor de violență, agresiune și bullying în școli. Cadrele didactice cer reguli clare, proceduri unitare și implicarea efectivă a instituțiilor statului pentru protejarea elevilor și profesorilor. Nu este normal ca responsabilitatea să fie pasată de la o instituție la alta în timp ce problemele se agravează.

4. Tot mai mulți profesori consideră că actuala programă trebuie corelată cu nevoile reale ale elevilor și cu cerințele pieței muncii. Nu toți copiii au aceleași aptitudini, iar sistemul trebuie să ofere atât rute teoretice, cât și profesionale, adaptate vocației și potențialului fiecăruia.

5. Profesorii solicită consolidarea parteneriatului dintre școală și familie. Educația nu poate funcționa fără implicarea părinților, iar responsabilitatea pentru parcursul școlar al copilului trebuie împărțită între familie, școală și comunitate.

6. De asemenea, este nevoie urgentă de mai mulți consilieri școlari și profesori de sprijin. Problemele emoționale, sociale și comportamentale ale elevilor sunt tot mai complexe și nu pot fi gestionate exclusiv de profesorul aflat la catedră.

7. Cadrele didactice cer restabilirea disciplinei și a respectului în școală, inclusiv prin reguli clare privind utilizarea telefoanelor mobile în timpul orelor și prin măsuri care să redea autoritatea actului educațional.

8. Profesorii atrag atenția și asupra claselor supradimensionate și a suprasolicitării personalului didactic. Clasele prea numeroase reduc calitatea actului educațional, iar profesorii au nevoie de condiții care să le permită să acorde atenția necesară fiecărui elev. De aceea, se propune limitarea numărului de elevi la maximum 20 în învățământul primar și 25 în învățământul gimnazial, precum și reducerea normei didactice de predare la 18 ore săptămânal.

9. Poate cel mai îngrijorător semnal este faptul că ajung în ciclul gimnazial copii care nu stăpânesc competențe fundamentale de citire, scriere și calcul. Profesorii atrag atenția asupra unei anomalii a sistemului actual: elevii pot repeta clasa a II-a și clasa a IV-a, însă nu și clasele I și III, tocmai etapele esențiale în care se formează deprinderile de bază. Din acest motiv, se propune reintroducerea posibilității repetării claselor I și III în situațiile în care elevul nu a dobândit competențele minime necesare. Repetenția nu trebuie privită ca o sancțiune, ci ca o măsură de recuperare și sprijin educațional. Nu este o rușine să mai parcurgi o dată materia atunci când ai nevoie; este însă o problemă gravă să promovăm copii care nu pot citi, scrie sau calcula la nivelul corespunzător vârstei lor.

10. Cadrele didactice solicită, totodată, acces gratuit la programe de formare profesională de calitate, libertatea de a alege cursurile pe care le urmează și un sistem care să valorifice experiența și performanța profesorilor, nu birocrația.

Aceste preocupări nu aparțin doar unui grup de profesori din Iași. Ele sunt împărtășite de tot mai multe cadre didactice și de organizațiile sindicale din învățământ, ajunse la limita suportabilității. 

Din acest motiv, săptămâna viitoare, pe 17 iunie, la București este anunțat un protest de amploare, la care sunt așteptați să participe zeci de mii de profesori din toate județele țării.

Am considerat că este datoria mea să aduc aceste probleme în atenția Parlamentului și a opiniei publice. Chiar dacă unele dintre propunerile formulate pot genera dezbateri, ele pornesc din experiența directă a celor aflați zi de zi în fața elevilor și nu pot fi ignorate.

Educația este cea mai importantă investiție într-o națiune. Dacă școala românească ajunge să fie doar o fantomă a valorilor, exigenței și performanței care au format generații întregi, atunci riscăm ca și viitorul României să devină o umbră a ceea ce ar putea fi.

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui