Păcănele, farmacii, bănci sau instituții financiare nebancare (IFN): cam acestea sunt biznisurile vizibile în centrul orașelor și în reclame, pe suporții media clasici sau în online. Toate aceste biznisuri au fie caracter riscant și ar trebui să nu fie consumate deloc (păcănele) sau să fie consumate doar în mod excepțional și foarte rar (medicamente, credite, împrumuturi).
Dacă sunt atât de multe și de vizibile asemenea biznisuri, totuși, este fie pentru că sunt foarte mulți consumatori, fie pentru că aceste tentații sau adicții fac parte din consumerism (=a consuma ceea ce nu ai neapărat nevoie, a consuma pentru că cineva sau ceva ți-a deformat comportamentul contractual, a consuma pentru că cineva trebuie să facă volume de vânzări și profit cu orice preț, inclusiv cu prețul supra-îndatorării, al supra-medicației sau al adicției de jocuri de noroc).
Anul trecut s-a emis o lege pe care am scris-o eu - este vorba de Legea nr.243/2024.
Este o lege care plafonează dobânzile, în ideea de a combate cămătăria și supra-îndatorarea consumatorilor. Legea respectivă impune și alte linii obligatorii de comportament al împrumutătorilor, în ideea de a nu abuza și de a nu înșela împrumutații sau de a profita de pe urma situației lor vulnerabile. Legea a ieșit foarte diferit decât forma pe care i-am dat-o eu (de exemplu, plafoanele de dobândă maximală sunt mari, putând ajunge la 35%, iar creditele de consum mai mari de 5000 de euro nu se „califică” pentru această lege) din cauza opoziției acerbe a băncilor și a BNR*. De aceea, am zis de mai multe ori până acum că nu mai recunosc paternitatea acestei legi, care a fost emasculată în Parlament…
Numai că ...
Observ în presă că ANPC** a derulat controale la nu mai puțin de 573 de IFN - uri (???! - știați că avem în țară atât de multe asemenea instituții?), dintre care 326 au fost găsite cu nereguli, iar 256 au fost sancționate cu amenzi de 1,5 milioane de lei și cu obligația de a restitui banii încasați în plus, abuziv, de la clienți.
Care a fost motivația generică a acestor sancțiuni?
Încălcarea Legii nr.243/2024!
De exemplu, s-au constatat dobânzi și penalități astronomice, contrare plafonului maxim legal de dobândă și penalități, precum și acumularea de dobânzi și penalități care depășesc dublul capitalului împrumutat (ceea ce e contrar Legii nr.243/2024).
Așadar, iată că această lege, pe care o consideram bună doar pentru a fi ulterior revizuită*, are un efect important în piață.
E foarte probabil că clienții celor 256 de IFN - uri sancționate se numără cu miile sau chiar cu zecile de mii!
Toți au acum dreptul la corectarea contractului, precum și la restituirea unor considerabile sume de bani.
Mulți s-ar putea să nici nu știe că au acest drept - dar gândiți-vă la moș Costică sau la baba Veta, care au făcut anul trecut un împrumut de 3000 de lei ca să treacă peste iarnă, iar cămătarul le cere acum 70 de mii de lei dobânzi și penalități, trimițând executorul pe capul lor pentru a le executa silit casa (după care, urmează show-ul recuperatorului, care le va lua și pensiile, precum și restul bunurilor de valoare).
Din partea mea, spuneți-le moșului & babei că au dreptul să li se reducă dobânzile și penalitățile la maxim 3000 de lei, iar sumele plătite în plus cămătarului, executorului și recuperatorului trebuie să le fie restituite. De ce? Pentru că există această lege, scrisă de mine!
Toți ceilalți, afectați, fără a se numi moș Costică sau baba Veta, au dreptul la corectarea contractului și la restituirea plăților nedatorate. Trebuie doar să ceară, direct sau prin avocat, corectarea & restituirea.
Foarte important este că, până pe 20 noiembrie a.c., România trebuie să implementeze Directiva creditelor de consum 2023/2225, care prevede, printre altele, plafonarea dobânzilor și penalităților pentru toate creditele de consum, inclusiv cele date de bănci; la așa ceva, băncile sau BNR nu se mai pot opune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu