Lecționar Săptămâna V după Rusalii: Sâmbătă:Rm 8,14-21;
Noul Testament
Epistola către Romani
Cap. 8 Viaţă întru Duhul. Slava ce va să fie. Iubirea lui Dumnezeu.
Doamne. Ia-mi vălul de pe ochi şi voi înţelege minunatele lucruri din legea Ta. Doamne arată-mi mie cele nearătate și cele ascunse ale înțelepciunii Tale!
Lecționar Săptămâna V după Rusalii: Sâmbătă:Rm 8,14-21;
Noul Testament
Epistola către Romani
Cap. 8 Viaţă întru Duhul. Slava ce va să fie. Iubirea lui Dumnezeu.
Lectionar Săptămâna V după Rusalii: Joi:Rm 15, 17-29;
Noul Testament
Epistola către Romani
Cap. 15 Să-i placi semenului tău, nu ţie însuţi. Aria misionară a lui Pavel. Un plan de călătorie la Roma.
17 Aşadar, în Iisus Hristos am lauda în cele ce sunt către Dumnezeu.
18 Căci nu voi îndrăzni să vorbesc ceva din cele ce n'a lucrat Hristos prin mine spre aducerea neamurilor la ascultare, cu vorba şi cu fapta,
2Co 3:5
19 cu puterea semnelor şi a minunilor, cu puterea Duhului Sfânt, aşa încât de la Ierusalim şi'mprejurimile lui până în Iliria am împlinit propovăduirea Evangheliei lui Hristos,
FA 9:15
20 râvnind astfel să binevestesc nu acolo unde Hristos fusese numit e, ca să nu zidesc pe temelia altuia,
1Co 3:10 2Co 10:15-16
21 ci după cum e scris: Cei cărora nu le-a fost vestit Îl vor vedea; şi cei ce n'au auzit de El vor înţelege.
Is 52:15
22 E pricina pentru care am şi fost de multe ori împiedicat să vin la voi.
Rm 1:10-13
23 Dar acum, nemaiavând loc f în aceste ţinuturi şi de multe ori având dorinţa să vin la voi
1Tes 3:10
24 când va fi să mă duc în Spania... g Căci nădăjduiesc să vă văd în trecere şi să fiu însoţit de voi acolo, de va fi ca mai întâi să mă bucur de voi pentru o vreme.
1Co 16:6
25 Acum însă mă duc la Ierusalim în slujba sfinţilor.
FA 19:21 FA 20:22
26 Căci Macedonia şi Ahaia au binevoit să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinţii din Ierusalim.
1Co 16:1 2Co 8:1 2Co 9:2 2Co 9:12 Ga 2:10
27 Au binevoit şi le sunt datori. Că dacă neamurile s'au împărtăşit de cele duhovniceşti ale lor, datoare sunt şi ele să le slujească în cele trupeşti.
Rm 9:4 1Co 9:11
28 Aşadar, după ce voi face aceasta şi le voi încredinţa această roadă h, voi trece în Spania pe la voi.
29 Şi ştiu că venind la voi, cu deplinătatea binecuvântării lui Hristos voi veni.
Lecționar Săptămâna V după Rusalii : Miercuri:Rm 15,7-16;
Noul Testament
Epistola către Romani
Cap. 15 Să-i placi semenului tău, nu ţie însuţi. Aria misionară a lui Pavel. Un plan de călătorie la Roma.
7 De aceea, primiţi-vă unii pe alţii, aşa cum şi Hristos v'a primit pe voi, spre slava lui Dumnezeu.
Rm 14:1
8 Căci spun: Pentru adevărul lui Dumnezeu S'a făcut Hristos slujitor al tăierii'mprejur b, ca să se plinească făgăduinţele date părinţilor.
Mi 7:20 Mt 15:24 FA 3:25
9 Cât despre neamuri, ele să-L slăvească pe Dumnezeu pentru mila Lui, precum este scris: Pentru aceasta Te voi lăuda între neamuri şi numelui Tău îi voi cânta.
2Rg 22:50 Ps 17:49 FA 9:15 Rm 11:20
10 Şi iarăşi zice: Voi, neamuri, veseliţi-vă cu poporul Său.
Dt 32:43
11 Şi iarăşi: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile; lăudaţi-L pe El toate popoarele.
Ps 116:1
12 Şi iarăşi, zice Isaia: Fi-va rădăcina lui Iesei Cel ce Se ridică să domnească peste neamuri; întru Acela neamurile vor nădăjdui.
Is 11:10 Ap 5:5 Ap 22:16
13 Iar Dumnezeul nădejdii să vă umple pe voi de toată bucuria şi pacea în credinţă, ca prin puterea Duhului să prisosiţi c întru nădejde.
Rm 12:12 Rm 14:17
14 Însă, fraţii mei, şi eu însumi sunt încredinţat asupră-vă că şi voi sunteţi plini de bunătate, plini de toată cunoştinţa, putând şi voi înşivă să vă povăţuiţi unii pe alţii.
15 Dar, fraţilor, v'am scris pe-alocuri mai cu îndrăzneală, spre a vă face să vă aduceţi aminte de harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu,
Rm 1:5
16 să fiu eu slujitor al lui Iisus Hristos la neamuri, preoţeşte slujind Evanghelia lui Dumnezeu, pentru ca prinosul d neamurilor, sfinţit în Duhul Sfânt, să fie bineprimit.
Is 66:20 Iz 20:41 FA 9:15 Rm 11:13
Lecționar Săptămâna V după Rusalii : Miercuri: Mt 12,38-45.
Noul Testament
Evanghelia după Matei
Cap. 12 Spicele culese sâmbăta. Vindecarea făcută sâmbăta. Blasfemia împotriva Sfântului Duh. Adevăratele rude ale lui Iisus.
38 Atunci I-au răspuns unii dintre cărturari şi farisei: „Învăţătorule, vrem să vedem un semn de la tine“ e...
Mt 16:1 Mc 8:11 Mc 8:11-12 Lc 11:16 In 2:18 In 6:30 1Co 1:22
39 Iar El, răspunzând, le-a zis: „Neam viclean şi desfrânat cere semn, dar semn nu i se va da, în afară de semnul lui Iona profetul.
Is 57:3 Mt 16:4 Mc 8:11-12 Lc 11:29-32
40 Că precum a fost Iona în pântecele chitului trei zile şi trei nopţi, tot aşa va fi şi Fiul Omului în inima pământului trei zile şi trei nopţi.
Iona 1:15 Iona 2:1 Iona 2:11 Mt 27:63 Mt 28:6 Lc 11:29-32 1Co 15:4
41 Bărbaţii din Ninive se vor scula la judecată cu neamul acesta şi-l vor osândi, căci ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată, aici e mai mult decât Iona!
Iona 3:5 Iona 3:8 Mt 12:6 Lc 11:29-32 Rm 2:27
42 Regina de la miazăzi se va scula la judecată cu neamul acesta şi-l va osândi, căci ea a venit de la marginile pământului ca să asculte înţelepciunea lui Solomon; şi iată, aici e mai mult decât Solomon!
3Rg 5:14 3Rg 10:1-10 2Par 9:1-12 Mt 12:6 Lc 11:29-32
43 Iar când duhul necurat a ieşit din om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă şi nu găseşte,
Iov 1:7 Lc 11:24-26
44 apoi zice: Mă voi întoarce în casa mea din care am ieşit; şi, venind, o află golită, măturată şi împodobită.
Lc 11:24-26
45 Atunci se duce şi ia cu sine alte şapte duhuri mai rele decât el; şi ele intră şi locuiesc acolo; şi starea de pe urmă a omului aceluia se face mai rea decât cea dintâi. Aşa va fi şi cu neamul acesta viclean“.
Mt 27:64 Lc 11:24-26 2Ptr 2:20
Lecționar Săptămâna V după Rusalii: Vineri:Rm 16, 1-16;
Noul Testament
Epistola către Romani
Cap. 16 Urările lui Pavel pentru cei din Roma. Doxologie.
1 V'o încredinţez pe Febe, sora noastră a, care este diaconiţă b a Bisericii din Chenhreea,
2 ca s'o primiţi în Domnul, cu vrednicia cuvenită sfinţilor, şi să-i fiţi de ajutor în orice lucru ar avea nevoie din partea voastră. Că şi ea multora le-a fost de ajutor, şi mie însumi.
3 Îmbrăţişaţi-i pe Priscila şi Acvila, împreună-lucrători cu mine în Hristos Iisus
FA 18:2 FA 18:18 FA 18:26
4 – cei ce capul şi l-au pus c pentru viaţa mea şi cărora nu numai eu le mulţumesc, ci şi toate Bisericile neamurilor –,
5 precum şi Biserica din casa lor. Îmbrăţişaţi-l pe Epenet, iubitul meu, care este pârga întru Hristos a Asiei.
1Co 16:15 1Co 16:19
6 Îmbrăţişaţi-o pe Maria, care mult s'a ostenit pentru voi.
7 Îmbrăţişaţi-i pe Andronic şi pe Iunias, cei de un neam cu mine d şi fraţii mei de temniţă, care sunt vestiţi între apostoli şi care înaintea mea au fost întru Hristos.
8 Îmbrăţişaţi-l pe Ampliat, iubitul meu întru Domnul.
9 Îmbrăţişaţi-i pe Urban, împreună-lucrător cu noi întru Hristos, şi pe Stahis, iubitul meu.
10 Îmbrăţişaţi-l pe Apelles, cel încercat întru Hristos. Îmbrăţişaţi-i pe cei din casa lui Aristobul.
11 Îmbrăţişaţi-l pe Irodion, cel de un neam cu mine. Îmbrăţişaţi-i pe cei din casa lui Narcis, care sunt întru Domnul.
12 Îmbrăţişaţi-i pe Trifena şi pe Trifosa, cei ce s'au ostenit întru Domnul. Îmbrăţişaţi-o pe draga Persida, care mult s'a ostenit întru Domnul.
13 Îmbrăţişaţi-i pe Ruf, cel ales întru Domnul, şi pe mama lui şi a mea.
Mc 15:21
14 Îmbrăţişaţi-i pe Asinerit, pe Flegon, pe Hermes, pe Patrova, pe Herma şi pe fraţii care sunt împreună cu ei.
15 Îmbrăţişaţi-i pe Filolog şi pe Iulia, pe Nereu şi pe sora lui, pe Olimpan şi pe toţi sfinţii care sunt împreună cu ei.
16 Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă. Pe voi vă îmbrăţişează toate Bisericile lui Hristos.
1Co 16:20 2Co 13:12 1Ptr 5:14
Lecționar Săptămâna V după Rusalii: Vineri: Mt 13, 3-9.
Noul Testament
Evanghelia după Matei
Cap. 13 Şapte parabole despre împărăţia cerurilor. Iisus nu este primit în patria Sa.
3 Şi multe lucruri le-a grăit El în parabole b, zicând: „Iată, ieşit-a semănătorul să semene.
Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9
4 Şi pe când semăna, unele seminţe au căzut lângă drum şi au venit păsările şi le-au mâncat.
Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9
5 Altele au căzut pe loc pietros, unde n'aveau pământ mult, şi au răsărit de'ndată, pentru că n'aveau pământ adânc;
Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9
6 dar când s'a ridicat soarele s'au ofilit şi, neavând rădăcină, s'au uscat.
Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9
7 Altele au căzut între spini şi spinii au crescut şi le-au înăbuşit.
Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9
8 Altele au căzut pe pământul cel bun şi au dat roadă: una o sută, alta şaizeci, alta treizeci.
Fc 26:12 Lc 8:4-10 Mc 4:1-11 1Co 3:9
9 Cel ce are urechi de auzit, să audă!“
Mt 11:15 Mt 13:43 Mc 4:23 Lc 8:4-10 Lc 14:35 Mc 4:1-11 1Co 3:9 Ap 2:7 Ap 13:9
Lecționar Săptămâna V după Rusalii: Luni:Rm 12, 4-5, 15-21;
Noul Testament
Epistola către Romani
Cap. 12 Viaţa cea nouă întru Hristos. Rânduieli ale vieţii creştine.
Cine schimba axa de rotatie a Pamintului? De ce?
O stire recenta suna asa: "Oamenii au extras atita apa din pamint ca i-au schimbat axa de rotatie".
Sa lamuresc care e capul, care e coada!
Fara sa intru in detalii tehnice, cifre si modele sofisticate, va prezint un tablou cit mai sugestiv despre schimbarile din jurul nostru la care luam parte, adica la clima, la modificari de natura atmosferica, meteo, etc.
Noi, oamenii am poluat enorm atmosfera. Parte din funingine s-a dus spre Groenlanda. Apoi am taiat padurile, am defrisat enorm, am construit enorm, am facut o agricultura tot mai intensiva, etc. Ce a rezultat? S-a incalzit tot mai tare pamintul. Incalzirea pamintului a generat radiatie IR imprastiata spre atmosfera care a facut sa o incalzeasca tot mai mult (apa din atmosfera- in primul rind, apoi citeva gaze- numite cu efect de sera). Daca solul raminea cu vegetatie sau cladirile, sau toate constructiile erau protejate sa nu absoarba radiatia solara ci sa o reflecte mai mult, atmosfera poate nu se incalzea astfel. Asadar, incalzirea atmosferei a continuat. In paralel, gheata din Groenlanda acoperita cu cenusa, si-a schimbat coeficientul de reflexie si s-a incalzit, tot mai mult. Rezultatul, sigur, se stie, topire accentuata.
Incalzirea atmosferei a dus la o crestere de 7-10% a apei din atmosfera in ultima parte a timpului. Enorm. Apa multa in atmosfera inseamna fenomene mai violente, mai multa turbulenta, un ciclu al apei in natura mai intens.
O crestere a temperaturii atmosferei inseamna o crestere a ratei de evaporare a solului. 👉Adica desertificare👈.
Unde se duce apa din atmosfera? Aceasta, de fapt, joaca un rol fundamental pentru ca transporta o masa mare dintr-o parte in alta a Pamintului. Din zona cea mai saracita, secetoasa se transporta spre tropice si spre poli. Adica, zonele mai uscate vor deveni si mai uscate, zonele mai umede vor deveni si mai umede, oceanele cu apa mai dulce vor avea un plus de apa si mai dulce iar cele cu apa sarara, apa si mai sarata.
Ce e cu axa de rotatie care se schimba?
Sunt studii riguroase si simulari care arata evident ca in ultimii ani, seceta din zona paralelei 45 a influentat radicat miscarea axei Pamintului, crescind viteza de deplasare a axei de cel putin 7 ori in perioada 2003-2015 fata de perioada 1900-2000. In imaginile de mai jos, influenta maxima o are zona rosie hasurata cu pondere maxima in Eurasia (80 gr Est, pe directia Indiei, pt anii prezenti) in timp ce pentru anii 1900-2000, ponderea era mai la vest, undeva la 48 gr Est.
Groenlanda a fost un alt factor major care, prin reducerea masei, a tras de axa spre vest. Cresterea vitezei miscarii axei de rotatie, din aceasta cauza a fost de aproximativ 4 ori, de la perioada 1900- 2000, la 2003-2015.
Insa, in perioada glaciara, masa mare a Groenlandei a apasat mantaua Pamintului reasezind continuu dinamica placilor tectonice. Scaderea masei, acum, duce la o noua reasezare a placilor, prin impingerea scoartei spre suprafata, in zona presiunii mai reduse. Este efectul similar unei greutati pe o saltea. Masa mai mare, se scufunda mai mult iar daca masa se diminueaza, salteaua urca.
Un alt fenomen care redistribuie asezarea volumelor pe pamint este legat de curentii convectivi din mantaua care stau ca intr-o oala de presiune si cauta sa impinga in sus, zone diferite spre suprafata, mutind sau dislocind mase diferite.
La acest scenariu mai intervine Antarctica. Partea de vest se subtiaza foarte tare. Partea de est creste, stratul de gheata creste. Aparent, sumat, masa creste in Antarctica.
Cine are cel mai mare rol din tot ce am spus?
Rolil major este jucat de masele care sunt mai departate de poli, ideal la 45 grade!
Asadar, Antarctica contribuie cu mai putin.
Contribuie sever, apa evaporata din zona paralelei 45. Seceta. Apa fiind mutata in atmosfera, prin precipitatii, spre tropice si spre poli (in loc de ninsori, precipitatiile ramin lichide).
Acuma, se intelege mai clar de ce axa Pamintului se deplaseaza, in ultimii ani spre est, spre zona unde seceta pare a fi dominanta celorlalte fenomene. Iar viteza este una de 17 cm/an.
Inclinarea axei de rotatie este un fenomen natural insa, se constata ca seceta o poate influenta. Iar aceasta duce la o perturbare suplimentara legata de cantitatea de lumina care va cadea, evident, diferentiat pe Pamint.
Acuma, ca sa raspund direct afirmatiei iesite in presa, aceasta lasa sa se inteleaga ca daca scoti apa din sol (fintina,, cu pompe, etc) produci asa cataclisme. Nu, evident, vorbim de o evaporare fortata, la nivel macro, sunt cantitati de apa imense, mutate de curentii de aer, de la sol, spre alte regiuni. Masa pierduta de sol, in special din aceasta cauza, conform modelelor si atitor studii, produce o modificare de inaintare a axei de rotatie, atit ca orientare geografica cit si cu viteza diferita.
Dar, este evident, cu cit aduci prin pompare, apa la sol, cu atit mai mult, prin evaporare, apa se muta suplimentar in alte zone, sporind la deficitul de masa. Insa, efectul acesta de irigatie este unul pe care eu il consider foarte mic la scara globala.
Iaca povestea cu galeata de apa care muta axa!
Ce putem face? Greu sa mai schimbam ceva, radical, in urmatorii 50 de ani, chiar daca, intelegem sa refacem impaduririle, sa facem o altfel de agricultura, sa tratam toate constructiile sa reflecte cit mai multa lumina ca solul sa fie mai rece. Daca solulul va fi rece, e clar ca nu mai e cine sa stimuleze atmosfera, nu se mai incalzeste, inseamna ca tot mai putina apa va mai ramine in atmosfera, inseamna ca tot mai putina apa va fi transportata. Iar daca incendiem mai putin, poluam mai putin, isi va reveni si Groenlanda.
Daca poluam mai putin, fenomenele violente din atmosfera (grindina, turbulente majore- vijelii, tornade) vor fi mai putine.
Natura isi reface ciclurile cit n-o mai agresam.
De retinut, insa ce am mentionat: mutarea unor volume de apa din sol, in zone diferite ale globului si modificarea presiunii pe placile tectonice! Acestea, alaturi de alte fluxuri de particule solare ce cad in atmosfera Pamintului, ar putea initia/complementar si anumite cutremure de Pamint.
Mai jos va redau citeva surse bibliografice care au stat la acest rationament:
Scientists ID three causes of Earth's spin axis drift
What drives 20th century polar motion?