Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia - INFORMARE! ACUM VEDEM CONSECINȚELE ATACULUI GĂRGĂRIȚELOR TULPINILOR DE RAPIȚĂ

 INFORMARE!

ACUM VEDEM CONSECINȚELE ATACULUI GĂRGĂRIȚELOR TULPINILOR DE RAPIȚĂ

STIMAȚI FERMIERI!

În unele sole de rapiță din Timiș plantele au căzut în vetre, frângându-se sub acțiunea vânturilor puternice și a ploilor abundente. În urma observațiilor efectuate am constatat că plantele erau pline de orificii produse de larvele gărgărițelor tulpinilor. Pe zonele lezate erau pete specifice fungului Phoma lingam cu picnidii negricioase evidente. Gărgărițele și fungul au determinat putrezirea țesuturilor iar plantele s-au rupt foarte ușor. Cu siguranță, fermierul a ratat momentele optime de combatere gândindu-se că activitatea gărgărițelor a fost oprită de vremea rece. Din păcate nu a fost așa, gărgărițele și-au continuat dezvoltarea nestingherite.

Cunoaștem că gărgărițele tulpinilor au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.

Ce trebuie să facă un fermier care se confruntă cu o infestare masivă care i-a adus pagube? Ar trebui să izoleze cultura, să îndepărteze resturile de plante care rămân după recoltare (sunt sursă de patogeni pentru anul următor) și să efectueze o arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare deoarece larvele se împupează în sol). Dacă arătura se execută mai tarziu, va fi ineficientă, deoarece adulții de Ceutorhynchus pallidactylus iernează în afara culturii infestate. NU la fel se întâmplă cu Ceutorhynchus napi care rămâne în sol până în toamnă.

Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ - USV ”Regele Mihai I” din Timișoara

Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor

Notă: Acest articol cât și fotografiile atașate nu pot fi utilizate/preluate fără acordul autorului (Cotuna Otilia). Materialul poate fi citit și distribuit de către cei direct interesați (fermieri, studenți etc) cu respectarea legislației în vigoare.

*O parte din acest material a fost susținută financiar de compania BAYER S. R. L. ROMÂNIA în cadrul proiectului nr. 7499/06.10.2023.

Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” din Timișoara

Facultatea de Agricultura

Stațiunea Didactică Timișoara - USVT

USVT Plant Protection

Bayer Crop Science România

OGOR

FMC Agro Romania

Alin Oprea

Dafina Jeaca

Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia - USVT Plant Protection

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Să vă mai spun o dată ceva despre una dintre cele mai grave consecințe ale colectării datelor cu carter personal: identitatea digitală.

O identitate digitală pentru fiecare european

Să vă mai spun o dată ceva despre una dintre cele mai grave consecințe ale colectării datelor cu carter personal: identitatea digitală.

La nivelul UE se lucrează intens, dar insidios, la proiectul „portofelului digital”, care va conține aproape tot ceea ce se poate spune despre o persoană: proprietăți, venituri, conturi bancare, comportament sanitar sau ecologic, (ne)supunere față de autoritate, suspiciuni de boală/zădărnicirea combaterii bolilor/spălare de bani, relații (extra)conjugale, opinii (in)corecte politic, (ne)plata datoriilor către bănci, furnizori de utilități, fisc, situația la zi a vakseenurilor și a procedurilor medicale, inclusiv a celor preventive etc. Nu doar că aceste informații, adunate într-un singur loc, vor putea fi accesate de orice entitate interesată să te evalueze conform ratingului/scoringului/creditului social, dar ele vor putea fi și traficate sau piratate, făcând ca viața ta, cel care accepți cu lejeritate să ți se creeze acest avatar digital, să fie (re)modelată după gustul stăpânului și după interesul politicianului/tehnocratului de incluziune/excluziune socială sau economică a ta. Pe de altă parte, fiind vorba de date culese și înmagazinate într-un sigur coș virtual, vor fi greșeli, erate, lacune, care vor putea face imposibilă identificarea persoanei „titulare” a portofoliului digital. Imaginați-vă o zi de sâmbătă, pe plaja din Tenerife, unde vreți să vă bucurați de liniște sau, au contraire, să vă faceți de cap. O singură virgulă greșită de Tanța de la „ghișeul de la etajul doi unde se depun formularele fiscale online” vă face imposibilă identificarea voastră. Până luni, când se întoarce Tanța din uichend, sunteți în afara lumii, cu totul: nu existați, pur și simplu. Sau imaginați-vă că sunteți cu 3 kile mai gras decât limita maxima admisă de legea privind amprenta de carbon (care se discută acum în Parlamentul UE, btw) ori că i-ați dat din senin 2 mii de lei mamei voastre pensionare ori că s-a descoperit, la 5 ani distanță, că nu ați plătit o rovinietă (ați plătit-o, dar nu a operat-o corect în sistem Tanța) – totul se blochează, pentru că deveniți automat suspect. Dar dacă toate aceste date ajung pe mâna hackerilor ruși, care vor vedea că ați făcut donații pentru înarmarea Ucrainei, ce credeți că veți putea păți?

Pricepeți acum de ce este necesar ca, ori de câte ori puteți, să evitați să dați autorităților (inclusiv la recensământ ori la injectarea cu seruri experimentale) sau multinaționalelor datele voastre cu caracter personal? Da, e adevărat, aproape tot ce le trebuia s-a luat deja de la voi/noi, din comoditate, din obligație, prin furt etc., dar nu merită, totuși, să conștientizați pericolul, pentru a putea să îl minimizați în viitorul apropiat?

Profesor și Avocat Gheorghe Piperea