Polonia investește în viitorul Europei iar România pierde teren.
Pierdem tot mai mult teren!
În timp ce România continuă să își reducă implicarea în programele spațiale europene, Polonia face unul dintre cele mai importante pariuri strategice din istoria sa recentă.
Guvernul polonez a alocat 656 de milioane de euro (aproape 750 de milioane de dolari) pentru programul european IRIS², contribuție ce reprezintă aproximativ 10% din valoarea proiectului. Investiția va susține dezvoltarea unei părți importante din constelația europeană de comunicații satelitare securizate și va transforma Polonia într-un centru regional al industriei spațiale europene.
IRIS² este unul dintre cele mai importante programe strategice ale Uniunii Europene și ale ESA. Constelația va reuni aproximativ 290 de sateliți, oferind comunicații securizate pentru instituțiile europene, guverne, apărare, protecție civilă și infrastructuri critice. În jurul acestui program se vor dezvolta sute de companii poloneze, mii de locuri de muncă în industriile de înaltă tehnologie și un ecosistem puternic de cercetare și inovare. Polonia își consolidează astfel poziția printre liderii europeni ai industriei spațiale.
România a intrat în Agenția Spațială Europeană (ESA) înaintea Poloniei și, timp de câțiva ani, s-a aflat printre statele care au avut un rol important în dezvoltarea programelor europene. La un moment dat însă, direcția s-a schimbat radical. S-a creat impresia că, la nivelul unor decidenți, colaborarea și mecanismele ESA nu mai reprezentau o prioritate pentru România.
Au fost reduse sau abandonate programe naționale importante, precum STAR, România nu a ratificat extinderea mecanismului Incentive Scheme, instrument pe care Polonia l-a folosit cu succes pentru dezvoltarea industriei sale spațiale, iar contribuțiile la unele programe ESA au început să fie întârziate sau neplătite. Chiar și în aceste condiții, datorită prestigiului și rezultatelor acumulate în anii anteriori, România a continuat o perioadă să se bucure de respect în cadrul ESA, inclusiv după pierderea dreptului de vot în anumite structuri.
Din 2022 încoace, cercetarea spațială românească pare să fi intrat într-o etapă de declin accentuat. Conducerile unor instituții strategice au fost schimbate, deși acestea obținuseră rezultate recunoscute la nivel național și internațional. Agenția Spațială Română (ROSA), Institutul de Științe Spațiale (ISS) și Institutul Național de Cercetare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS) au trecut prin schimbări profunde, cu efecte care se resimt și astăzi.
Consecințele sunt vizibile: ROSA funcționează în prezent cu aproximativ o treime din personalul pe care îl avea în 2022, România participă tot mai puțin la numeroase programe importante ale ESA, ISS a fost reorganizat în cadrul unei alte structuri de cercetare, iar INCAS și-a diminuat capacitățile în domenii strategice, inclusiv în cercetarea propulsiei.
Diferența dintre cele două state nu este dată de valoarea cercetătorilor. România are specialiști de excepție, institute și universități cu tradiție. Diferența este dată de direcția strategică aleasă.
Spațiul nu înseamnă doar sateliți. Înseamnă comunicații securizate, apărare, navigație, observația Pământului, inteligență artificială, monitorizarea mediului, agricultură de precizie, energie și dezvoltare economică. Este una dintre industriile strategice care vor defini puterea economică și tehnologică a Europei în următoarele decenii.
În timp ce Polonia investește sute de milioane de euro și creează oportunități pentru sute de companii, institute și specialiști, România riscă să rămână un simplu spectator într-un domeniu în care, cândva, avea șansa de a fi un lider regional.
Viitorul aparține statelor care investesc în cercetare, tehnologie și industrie. România încă poate recupera terenul pierdut, dar timpul nu mai are răbdare.
Link pentru articolul cu investiția poloneză:
Poland commits $745 million to EU’s IRIS² constellation project
