Sfânta Biserica Ortodoxă

Se afișează postările cu eticheta Kurzarbeit. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Kurzarbeit. Afișați toate postările

luni, 25 august 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - Reforma trebuie să începă cu tăierea privilegiilor și taxarea corectă a profiturilor mari, nu cu buzunarele românilor!


Niciodată o țară nu a ieșit din criză punând povara pe oameni. Întotdeauna când s-au tăiat salarii, pensii și burse, criza s-a adâncit. Întotdeauna când s-au sprijinit firmele și populația, economia a prins viață și a mers înainte.

Iată exemplele:

România nu a avut nici taifun, nici război, nici dezastre naturale. Criza a fost creată chiar de guvern, prin măsurile sale. Pachetul 1 de „reforme” a fost, de fapt, un jaf oficializat: eliminarea burselor copiilor, impozitarea pensiilor cu 10%, creșterea TVA-ului, taxe noi pe muncă și pe mâncare. Rezultatul? Românii mai săraci, clasa de mijloc mai firavă, iar banii tot nu ajung, pentru că în același timp sinecurile și privilegiile politicienilor au crescut.
Pachetul 2 trebuia să fie despre tăieri reale: privilegiile diferitelor categorii și politrucii din companiile de stat. Dar nimic din toate acestea nu se face. Nota de plată ajunge din nou la oamenii simpli.
1. România 2010. Guvernul Boc a tăiat 25% din salariile bugetarilor și a crescut TVA-ul. PIB-ul s-a prăbușit cu –3,9%, consumul a căzut, emigrația a explodat.
2. Marea Britanie. După 2010, austeritate dură: PIB-ul a crescut mai lent, cu aproape –1% pe an sub potențial.
3. Germania. A aplicat „Kurzarbeit” – statul plătea o parte din salariu pentru orele în care firma nu avea activitate. Rezultatul: sute de mii de locuri de muncă salvate, firme vii, economie repornită.
4. Franța. A aplicat „șomaj parțial”: salariații au rămas angajați, statul a completat venitul, criza socială a fost evitată.
5. Statele Unite. După criza financiară, planul masiv de investiții a ridicat PIB-ul cu +2–4% anual.
6. Spania și Portugalia au plafonat temporar prețurile la energie și au protejat populația.
7. UE, prin programul SURE, 30 de milioane de angajați și 2,5 milioane de firme au fost susținute in perioada tristei pandemii. Banii au fost dați statelor membre sub formă de împrumuturi ieftine, pe termen lung. România, care în mod normal plătea 3–4% dobândă pe piețe, s-a împrumutat atunci cu sub 1%. Atunci, România a primit de la Uniunea Europeană un sprijin de 4,1 miliarde de euro. Acesta a fost creat special ca să protejeze locurile de muncă în perioade de criză, salvând zeci de mii de locuri de muncă, economisind sute de milioane de euro doar din diferența de dobândă. SURE a arătat că există soluții dar iata ca guvernul actual vorbește doar de tăieri, taxe și austeritate, pe când România ar fi putut să acceseze și azi pârghii europene similare (care exista in derulare), împrumuturi ieftine pentru infrastructură și sprijin pentru IMM-uri si sa implementeze măsuri de valorificarea optima a resurselor interne.
Cu măsuri corecte de sprijin – protejarea locurilor de muncă, granturi rapide pentru IMM-uri, investiții în infrastructură și protecție țintită pentru veniturile mici – România ar putea avea +1,5–2% PIB în plus pe an. Asta înseamnă peste 30 miliarde lei în economie în doi ani. Cu austeritatea actuală – taxe mai mari pe muncă și pe mâncare, tăieri la educație și pensii – România riscă o frână de –1% din PIB anual, adică o pierdere de 15 miliarde lei pe an.
Dacă adăugăm și taxarea corectă a multinaționalelor mari (cele cu cifră de afaceri peste 750 milioane de euro, unde UE și OECD au stabilit regulile minime de impozitare și limitarea la 30% a deducerilor intragrup), România ar câștiga măcar încă 10–12 miliarde lei anual.
Diferența între o guvernare responsabilă și austeritatea de azi este o gaură de aproape 60 miliarde lei în doar trei ani.
Acolo unde s-au aplicat tăieri și austeritate, criza s-a adâncit. Acolo unde s-au aplicat măsuri de sprijin, investiții și taxare echitabilă, economia a crescut. România are nevoie de:
-protecția locurilor de muncă (un „Kurzarbeit” românesc, simplu și rapid);
-ajutor real pentru IMM-uri, nu doar hârtii și promisiuni;
-investiții în școli, spitale și infrastructură, nu tăieri;
-protecție țintită pentru veniturile mici și mijlocii;
-taxarea corectă a multinaționalelor mari, nu a pensionarilor și a copiilor;
-tăierea risipei din sinecuri, agenții inutile și achiziții umflate.
Reforma trebuie să începă cu tăierea privilegiilor și taxarea corectă a profiturilor mari, nu cu buzunarele românilor!