Pe Euronews România se face știre din potențiala candidatură a lui Mario Draghi la președinția Comisiei Europene.
Mario Draghi poate fi un concurent serios pentru Ursula von der Leyen.
Pentru noi, europenii de rând, această posibilitate ar fi de groază. Ar fi ca și când am cădea din lac în puț.
Mario Draghi este un bancher-politician-șef de multinațională care a forfecat funcția de director executiv al Băncii Mondiale, jobul de vice-președinte al Goldman Sachs, demnitatea de guvernator al Băncii Centrale a Italiei, funcția președinte al Băncii Centrale Europene și demnitatea de premier al Italiei în timpul plandemiei.
Precum vedeți, sar în ochi “profesia” de șef de bănci centrale și ștampila de executiv în banca globală de investiții Goldman Sachs (vinovată de falimentul Greciei din anii 2009 și 2011 și hiper-beneficiară a ajutoarelor de stat de după falimentul Lehman Brothers).
Poate ați uitat, dar Mario Draghi este cel care a aruncat bani din elicopter în perioada 2014-2019, când a practicat cu sârg “relaxarea cantitativă”, adică scăderea puterii de cumpărare a euro pentru a salva (din nou) băncile de la faliment.
Din cauza lui Draghi (și, ulterior, a lui Macron, campionul împrumuturilor publice din plandemie), euro are azi o putere de cumpărare cu 60% mai mică decât cea din 2014.
Tot Mario Draghi este cel care a forțat procedura de “rezoluție” bancară, care înseamnă salvarea de la faliment a băncilor cu banii din depozitele bancare ale oamenilor, ale fondurilor de pensii și ale întreprinderilor - se numește bail in, dacă ați uitat. A fost pusă în practică în cazul Bank of Cyprus și al Bankia. Sute de mii de pensionari au rămas fără economiile de-o viață. Miliarde de euro li s-au confiscat pentru a salva niște bănci - zombies.
Tot Mario Draghi, este autorul expresiei whatever it takes (preluată de Macron sub numele de quoi qu’il en coute).
Orice este necesar pentru a ne atinge scopurile ascunse, va fi făcut: iată deviza tehnopoliticianului de tipul lui Draghi și al lui Macron (care e și el bancher, apropos).
Cel mai grav dintre toate: Draghi este cel care a introdus cea mai severă serie de măsuri obligatorii în plandemie. În Italia, vakseenarea nu doar că a fost obligatorie. A fost de-a dreptul nazistă. A falimentat, a sărăcit, a băgat la psihiatrie. A împrumutat Italia - și, prin PNRR, UE, deci și România - cu sute de miliarde euro, pe termene care se întind până în 2080.
Ex-președintele Comisiei Europene, Manuel Barosso, a devenit președinte al boardului în Goldman Sachs imediat după expirarea mandatului. Culmea ridicolului este că acest tip a și luat … premiul Nobel pentru pace în 2012.
(chiar, cum ar fi ca, la anul, să ne trezim că Ursula von der Leyen devine CEO al Pfizer și ia premiul Nobel pentru … pace?)
Deși este avocat de profesie, actuala președintă a BCE, Christine Lagarde, este bancher de bănci centrale de o viață întreagă - și va mai fi încă 30-40 de ani de acum încolo. Bancherii centrali nu au obiceiul să moară repede, ei au viață lungă și mandate interminabile: Isărescu are 75 de ani și nu pleacă nicăieri de la BNR, iar Draghi are 77 de ani și, iată, se pregătește pentru un mandat de 5 ani ca președinte al CE. La finalul mandatului va fi avut 82 de ani și 3-4 organe vitale transplantate pentru a continua la Goldman Sachs în 20-30 de ani glorioșiz
Bancocrația de tip Draghi - Macron - Barosso - Lagarde - Isărescu este expresia cea mai evidentă a dictonului ex-premierului Marii Britaniei, Margaret Thatcher: there is no alternative.
Nu se poate fără bancocrați și, mai ales, fără gerontocrați. Asta e deviza banco-gerontocrației.
Warren Buffet, un multimiliardar nonagenar, a spus că banii înseamnă un război de clasă, iar clasa din care face el parte câștigă războiul.
It is a class war, and my class is winning - Warren Buffet dixit.
Sper că sesizați linia roșie bancară, tehnocratic - stabilă, gerontocrată, care leagă stăpânii banilor de lorzii războiului. De unde și conceptele de război sustenabil și de ierarhie a sărăciei, menținută prin “ordinea mondială liberală bazată pe reguli”.
Războiul este pace, ignoranța e putere, libertatea e sclavie.
Dacă vă doriți o lume care să nu mai fie la cheremul acestor moși acriți, stricați-le planurile. Anul acesta este crucial pentru umanitate. Puteți să îi trimiteți la groapa de gunoi a istoriei prin votul vostru. Nu prin boicot, prin vot.
Hai Liberare!
