Deficitul bugetar ar fi trebuit să fie excedent, dar partidul unic psdpnlustudmr nu a vrut asta, a vrut șpăgi, sponsorizare politică, frică administrată constant populației și foci “pro-europene” aplaudând frenetic la spectacolul de prost gust în care eram “salvați” de covid, încălzire climatică, război și ingerințe străine…
(II)
În ultimii 6 ani, România a avut mereu importuri mai mari decât exporturile. Deficitul comercial a fost mereu de peste 30 de mld euro. Importurile, adică achizițiile interne de produse și servicii externe, au fost mereu de pe ste 130 de miliarde de euro anual, în ultimii 6 ani.
Achizițiile de bunuri și servicii din străinătate sunt purtătoare de tva. Dimpotrivă, exporturile de bunuri și servicii sunt scutite de tva.
Cum se face că, la asemenea importuri anuale, România nu a încasat tva – ul aferent? România are poziția de lanternă roție în UE la colectarea de tva – cel mai redus grad de colectare din toate cele 27 de state membre.
Un calcul simplu ne-ar putea arăta că numai tva – ul aferent importurilor este de cca 25 de miliarde de euro anual (în perioada analizată, tva înseamnă cam 20% asupra valorii facturate).
Care e cauza pentru care s-a încasat atît de puțin tva dintr-un import (deci consum intern de mărfuri și servicii străine) de o asemenea anvergură?
Răspunsul este simplu și este cunoscut de toată lumea din sistem, dar e trecut sub tăcere: jucătorii mari fură tva, mai ales sub forma „optimizării” fiscale, statul se preface că nu vede, legislația este permisivă pentru exportul de plusvaloare. Vama funcționează în gol, livrările - carusel, în lanțuri de aprovizionare, care pierd urma tva-ului, sunt ignorate intenționat, livrările intra-grup sunt „spălate” prin contabilitate creativă și audit semnat de „marii” și de „grașii” din consultanță, iar statul își plătește datoriile cu întârziere sau chiar omite unele plăți, mai ales când e vorba de IMM - uri.
Reamintesc că, de 6 ani, România are cel mai scăzut grad de colectare a tva din întreaga UE. În medie, din tva, statul a încasat, în medie anuală, cca 25 de mld euro în ultimi 6 ani. Situația este similară în cazul accizelor. Media anuală a încasărilor din accize a fost de 7 mld euro, deși produsele accizabile (produse energetice, tutun, alcool) au fost și foarte scumpe, și foarte des achiziționate.
Tot ca o medie, cifra de afaceri națională a fost de 500 mld euro (a nu se confunda cu PIB). În mod normal, tva - ul colectat ar fi trebuit să fie de cel puțin 50 de mld euro. Accizele ar fi trebuit să fie de cel puțin 10 mld euro.
În schimb, cei care au făcut bugetul în toți acești ani s-au bazat pe banii de la UE și pe … donații ... (în bugetul pe 2022 se prevedea suma de 48 mld lei, cu titlu de donații...; ideea s-a păstrat în anii 2023-2025 și nu m-ar mira să vedem așa ceva și în bugetul pe 2026 ...).
Atrag atenția aici asupra unei lacune în legislație - procedura prețurilor de transfer și a calculării de către organele fiscale a veniturilor estimate (asupra cărora se aplică impozit pe profit și pe dividende) nu se aplică și tva - ului. Or, principiul prevalenței economicului asupra juridicului (art. 11 Cod fiscal, art. 14-15 Cod procedură fiscală) ar trebuie aplicat mai ales tva - ului. Ca și impozitul pe profit și impozitul pe dividend, care pot fi eluadate „simplu” prin optimizări fiscale, și tva - ul, care este un impozit indirect, poate fi evitat. Mai greu, dar poate fi evitat. Furtul de tva ar fi mult mai evident dacă nu ar exista nicio limitare a plăților și încasărilor în numerar fizic.
