Euro Digital are de toate, dar nu va avea niciodată simplitate și credibilitate, deci nu va fi niciodată, în mod real, un ban...
Săptămâna asta am participat la Bruxelles, în Parlamentul European, la o dezbatere organizată în comun de grupul Popularilor Europeni și de un ONG de lobby, intitulat Digital Euro Association. La dezbatere au mai participat înalți funcționari ai Comisiei Europene și ai Băncii Centrale Europene, reprezentați ai industriei bancare și reprezentanți ai lumii academice.
M-am uitat la fețele lor – erau încântați că sunt împreună, în Parlamentul European, discutând despre proiectul „lor”, rostind repetitiv „împreună vom reuși” (unde împreună înseamnă ei, birocrații, cu obsesiile lor digitale).
Proiectul „lor” este împins pe agenda publică și impus populației și antreprenorilor – e azi cît se poate de clar. Are suport administrativ și politic, logistică, bani, este popularizat prin rețele de interese și prin lobby, precum și prin legacy și social media, plătite să aplaude proiectul, respectiv, să descurajeze opiniile dizidente. Evident, sunt moț în frunte ONG – urile grosier plătite din bani publici pentru a promova proiectul. În mod cu totul surprinzător, sistemul bancar susține în mod sinucigaș proiectul.
Această desfășurare de forțe probează clar că, în ciuda asigurărilor venite de la Banca Centrală Europeană și de la Comisia Europeană, Euro digital nu va fi o simplă alternativă la banii clasici și la numerar. În această fază de început al proiectului, Euro digital va fi un concurent pentru banii clasici, dar planul este ca, treptat, banii să fie înlocuiți cu programe digitale.
În acest gen de întâlniri „tehnice” se discută nu dacă, nici când. Se discută cât de mare va fi succesul…
Nu s-a reținut nimic din eșecurile vaccinării și luptei contra schimbării climatice, două proiecte distopice care aproape că ne-a scos democrația și normalitatea din cap.
Cașcavalul orbește – resursele financiare aruncate în această gaură neagră sunt prea mari pentru ca proiectul să fie abandonat curând.
Calendarul a fost, într-adevăr, mutat în 2029, dar planul este ca de atunci încolo să fim obligați treptat să trecem la sistemul de „credite” pe care încă le vedeți în filmele SF, credite care, în sine, poartă morbul datoriei și al supunerii și care determină convingerea intimă a omului simplu că libertatea nu mai e ceva natural, ci un lucru costisitor (Directiva 2023/2225 privind creditele de consum conține avertismentul: atenție, banii împrumutați costă bani), pe care nu toată lumea și-l poate permite, fiind concesionat de o autoritate, cu pipeta și numai condiționat de renunțarea la tot felul de alte libertăți și la proprietate. Nu mai e deloc teoria conspirației: nu vei avea nimic, dar vei fi fericit.
Există, însă, și vești bune.
Toată lumea știe ce sunt banii, pentru că toată lumea știe instinctual la ce sunt (sau nu sunt) buni banii. Banii, așa cum îi știe lumea de peste 2500 de ani, sunt simpli. Îi înțelege oricine.
Banul este acel lucru simplu despre care nevasta știe mereu că e prea puțin, iar tu nu faci suficiente eforturi pentru a-i face mulți...
Banii nu trebuie să fie chestii hiper – complexe, de neînțeles pentru omul de rând. Euro digital este un concept hiper – complex, pe care nici promotorii săi nu îl pot înțelege pe deplin – cu atât mai puțin nu pot să îl explice pe înțelesul tuturor. Banii nu pot fi înlocuiți cu un program digital, menit a ține omul legat de un terminal și dependent de internet și de curent electric.
Banca Centrală Europeană nu a reușit niciodată să explice diferența dintre euro digital și euro scriptural, care există deja, și nici față de crypto-monede. Cu atât mai puțin nu a știut să explice diferența (dacă există) față de Central Bank Digital Curency, așa-zisa monedă digitală care are valoare doar un timp limitat și doar într-un perimetru anume, dând dreptul la achiziții selective, în funcție de ratingul de cetățean.
Digital euro, până nu demult un proiect semi-confidențial, mai mult negat decât lucrat de BCE, este azi plin de tot felul de dubii, de încărcătură politică și ideologică, de intimidare, chiar de teamă de dictatură. De altfel, Digital euro este grevat de o teama religioasă – chit că elitiștii ironizează asta, oamenii simpli chiar echivalează acest Digital Euro cu semnul fiarei, care anunță Apocalipsa. O fi banul ochiul dracului, dar nici să porți mereu această pecete digitală malefică nu e chiar simplu pentru omul de rând ...
Omul simplu, chiar dacă va fi deposedat treptat de banul fizic, va apela la alte lucruri care să joace rolul de monedă. De exemplu, în timpul crizei datoriei suverane a Greciei din anii 2009-2011, locuitorii insulelor grecești au utilizat ca monedă de schimb vechile bancnote de drahmas, de dinainte de trecerea Greciei la euro. A fost o perioadă în care schimbul nu a produs deloc tva și accize, ceea ce pentru omul de rând a fost bine (tva – ul și accizele sunt, de fapt, niște tâlhării statale). Asta se va întâmpla și cu Euro digital. Oamenii, din oroare de acest instrument al îndatorării perpetue și malefice sau, pur și simplu, din lipsă de acces la internet sau de curent, vor folosi alte instrumente de schimb sau vor practica, pur și simplu, trocul, iar statul nu își va mai putea alimenta bugetele militare, digitale, de IA, de luptă contra unor viruși creați în laborator sau de luptă cu schimbările climatice, căci nu prea vor mai fi tva și accize pe consum ...
În altă ordine de idei, banul înseamnă încredere. Cum va fi acceptat euro digital, dacă lumea nu are încredere în emitenți, în elitele ne-mandate care îl promovează? Dacă legi acest instrument de proiectele distopice ale World Economic Forum, de la Davos, pe care azi le detestă toată lumea, ce încredere speri să ai din partea poporului? Măcar banii fiduciari leagă banul de credibilitatea băncii centrale și de rezervele valutare și de aur – Digital euro pe ce rezerve se bazează?
De altfel, emitentul Euro digital este BCE, iar nu toată UE este parte a zonei euro. Nu toată lumea acceptă euro ca monedă de plată și încasare – scandalul activelor rusești programate de UE pentru confiscare a torpilat și bruma de încredere globală în euro. De ce restul lumii ar avea cea mai mică încredere în Euro digital, dacă nu mai au încredere în actualul euro?
Să nu uităm de siguranță tranzacțiilor și a depozitelor. La ora actuală, e mai sigur să ții banii la saltea decât în bănci și în sisteme digitale. Identitatea poate fi clonată, banii pot fi instant evaporați din conturi, statul poate oricând să sechestreze tot ce e în conturi, pentru simple suspiciuni de purtat șapca pe partea dreaptă, la extremă ...
În orice caz, în teoria economică, banii trebuie să aibă cel puțin aceste trei funcționalități: echivalent valoric și mijloc de schimb, mijloc de plată și mijloc de tezaurizare (economisire). Euro digital nu este nimic din toate acestea.
Nu se pot crea rezerve și nu se pot face plăîți decât în limita a 3000 de digital euro. Nu se pot face decât plăți online. Eu, unul, nu am înțeles cum e posibil, tehnic, ca un euro digital să fie utilizat în afara spațiului digital – îl tipărești pe loc și scrii ceva pe hârtie, de genul, plătit 3 euro digital pentru un borcan de magiun lui nea Costică sau babei Veta?
Nu se știe ce valoare reală are euro digital în raport de euro „clasic”, mai ales în condițiile inflației și ale scăderii puterii de cumpărare a euro ...
Deci, de ce ai avea încredere în asemenea prostie distopică?
Atrag atenția că împotriva acestui proiect de eliminare treptată a banilor fizici, clasici, se situează jurisprudența CJUE – este în acest sens decizia din speța Dietrich & Häring împotriva Hessicher Rundfunk (cauzele conexate C-422/19 și C-43/19).
La final, o notă relativă la virusul sinuciderii care a pătruns în bănci ...
Reprezentantul băncilor a susținut că băncile vor fi inima, motorul acestui proiect al digital euro care, cică, ar fi mai mult decât echivalentul cash - ului, ar fi ceva minunat, pentru că e ... complex. Doar că digital euro va intra în competiție cu banii clasici și îi va elimina treptat. Iar băncile lucrează cu bani ... Iar băncile emit bani – datorie, odată cu emiterea contractelor de credite. Euro digital le va scoate din joc, căci numai BCE va mai putea emite așa ceva ... După mine, dispariția băncilor nu ar fi ceva tragic, se poate trăi și fără ele, dar ... Cum e fate să semnezi și susții pentru sinuciderea asistată, ceva de gen Do not resuscitate us?
Hai Liberare!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu