Aceasta este inițiativa legislativă EDUSTEM pe care am depus-o, menită să corecteze și să îmbunătățească starea precara unor domenii și a resursei umane din educația preuniversitară și universitară, să stimuleze calitatea profesională, să redea respectul datorat profesiei de dascăl și să readucă în sistem oameni cu adevărat dedicați, care până acum nu au putut supraviețui într-un cadru valoric mult subdimensionat și subevaluat. Și mai ales pentru îmbunătățirea pregătirii, a calității educației elevilor.
În prezent, urmare a politicilor defectuoase din sistemul educațional, România a rămas în anii 2024–2025 pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii, cu circa 16,8% dintre tinerii de 18–24 de ani ieșind prematur din educație, potrivit datelor Eurostat prelucrate de Edupedu.
În același timp, începutul anului școlar 2025 a fost marcat de proteste masive ale cadrelor didactice împotriva restructurării școlilor și creșterii sarcinii didactice, fapt care a semnalat riscurile luării unor decizii administrative în baza aplicării mecanice a unor criterii cantitative, fără evaluări de impact asupra accesului la educație al copiilor din comunitățile vulnerabile.
Aceste probleme din educație sunt cauzate și de deficitul de profesori din sistem, mai ales în disciplinele „STEM”, abreviate ca „ȘTIAM” în anexa Legii nr. 198/2023, situație ce afectează direct calitatea și distribuția ofertei educaționale. Totodată, în învățământul preuniversitar, aproape 44.600 de posturi au fost acoperite de suplinitori în 2023–2024, indicator al unei presiuni structurale care se amplifică în mediul rural și în zonele izolate.
În privința normei didactice din învățământul universitar, s-a arătat în mod constant faptul că intervențiile asupra legislației specifice au generat mai mult confuzii în aplicarea legii decât au oferit clarificări, ceea ce a condus la practici neunitare la nivel de universități, afirmațiile efectuate în spațiul public de însuși ministrul educației demonstrând că nici la nivel de minister modificările nu au fost înțelese, iar, din cauza acestor norme neclare, senatele universitare au procedat la „ajustarea” ponderilor între activitățile didactice într-o manieră arbitrară, cu consecințe negative asupra personalului didactic și, indirect, asupra actului de educație.
Cu privire la soluțiile propuse, în ceea ce privește art. I, după cum am arătat, practica a evocat că aplicarea automată a criteriilor privind numărul de beneficiari primari a condus la propuneri de comasare sau desființare a unor școli din localități cu distanțe mari până la cea mai apropiată unitate școlară, fără alternativă realistă de transport și fără analiză a consecințelor asupra frecvenței și a rezultatelor școlare.
Introducerea alin. (71) la art. 16 din Legea nr. 198/2023 înlătură utilizarea exclusivă a criteriului numeric pentru aceste situații și blochează extinderea mecanică a dispozițiilor alin. (6) la comunități vulnerabile.
Noul alin. (72) condiționează orice decizie de reorganizare sau desființare de o evaluare de impact educațional, social și economic, cu parametri explicit indicați în textul legii: distanța până la cea mai apropiată unitate, infrastructura de transport, condițiile socioeconomice locale și specificul geografic, toate raportate la interesul superior al copilului și al elevului.
Efectul urmărit este menținerea serviciilor educaționale de proximitate acolo unde închiderea ar produce costuri de acces disproporționate și risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Mecanismul propus este unul operațional: autoritățile educaționale locale și județene vor fundamenta decizia pe o analiză documentată, verificabilă, evitând deciziile bazate pe simple cote de înscriși.
Cu privire la art. II, cadrul actual a permis interpretări divergente ale competențelor senatului universitar asupra normei didactice, inclusiv stabilirea unor echivalări neprevăzute în lege.
Modificarea alin. (20) al art. 211 delimitează clar rolul de organizare a aplicării legii, fără posibilitatea depășirii limitelor stabilite la alin. (7)–(9) și fără instituirea de echivalări paralele, fapt care face necesară și abrogarea alin. (26).
Art. III propune intervenții țintite în Legea-cadru nr. 153/2017, după cum urmează:
Alineatul (22) instituie o majorare de 25% aplicată tarifului orar aferent salariului de bază pentru orele efectuate peste norma didactică legală, inclusiv în regim de plată cu ora ori cumul. Măsura oferă o compensație clară pentru munca suplimentară și creează un instrument transparent de acoperire a vârfurilor de sarcină.
Alineatul (23) introduce un spor de 10% pentru cadrele didactice care predau discipline din domeniile ȘTIAM, astfel cum sunt definite la pct. 54 din Anexa Legii nr. 198/2023. Rațiunea este stimularea ofertei reale de predare în domenii cu deficit de personal și cu relevanță directă pentru competitivitatea economică, cercetare și inovare.
Alineatul (24) instituie o indemnizație de instalare de 15.000 lei/an, pe o durată de 3 ani consecutivi, pentru personalul didactic care ocupă pentru prima dată, prin concurs, un post în localități rurale izolate sau defavorizate. Plata acesteia se face proporțional cu timpul efectiv lucrat, iar restituirea sumelor aferente anilor neefectuați se realizează în cazul încetării raporturilor de muncă din inițiativa beneficiarului înainte de împlinirea termenului. Măsura vizează atragerea și stabilizarea personalului calificat în zonele cu cea mai acută lipsă de resursă umană, reducând fluctuația și asigurând continuitatea procesului educațional.
Efectele așteptate sunt concrete și măsurabile. În preuniversitar, menținerea unităților de învățământ în comunitățile izolate reduce distanța parcursă zilnic de elevi, îmbunătățește frecvența și scade riscul de abandon. În universitar, uniformizarea echivalărilor elimină diferențele nejustificate de încărcare didactică între instituții și clarifică așteptările privind proiectarea programelor. Totodată, creșterile salariale propuse cresc atractivitatea predării aferente materiilor ȘTIAM și a posturilor din mediul rural izolat, asigurând acoperirea normelor acolo unde recrutarea este dificilă.
Vă solicit să observați că inițiativa legislativă propusă oferă soluții precise la probleme identificate în practică, al căror scop este, într-un final, creșterea calității actului educațional, motiv pentru care vă solicit sprijinul în adoptarea acestei propuneri de act normativ.
Inițiator,
Deputat Silviu-Octavian Gurlui
