
Bătălia publică pe ”Marian Neacșu - avizează proiectele de acte normative cu impact bugetar elaborate de 15 ministere”
Ce a facut premierul Luca Niculescu?
I-a stabilit atribuții lui Marian Neacșu - vicepremier - de a aviza proiectele de acte normative elaborate de 15 ministere, proiecte care au impact bugetar
Care sunt alea?
Adică proiectele de Legi, OUG, OG, HG-uri adoptate de guvern.
O fi bine, o fi rău să fi pus un vicepremier să urmărească toate proiectele astea de acte normative cu impact bugetar?
Păi dacă ne uităm așa în trecut, vedem că ni s-a spus că toată legislația adoptată conducea la reducerea cheltuielilor bugetare și că au scăzut fabulos.
Numai că dacă ne uităm pe cifre, cheltuielile nu prea scăzuseră valoric, ci crescuseră.
Mai mult, ni s-a spus că proiectele sunt minunate și ne vor face viața roza, dar după ce s-au adoptat și ni s-au aplicat , am constatat că ne-au făcut viața cam neagră, iar țara a fost pusă în cap.
Ar fi fost necesar atunci să pună o persoană urmărească ce se scrie prin proiectele alea normative, dacă notele de fundamentare reflectă corect estimările de cheltuieli, sunt studii de impact, se respectă tehnica legislativă, Constituția, legile, se analizează efectiv sau sunt numai niște povești cărora li s-a pus titlul Notă de fundamentare?
Ar fi fost.
Acum problema se pune: ce tip de aviz este cel pe care îl dă Marian Neacșu: înlocuiește el avizul ministrului unui minister?
Nu vad la art 1 alin. (1) din Decizie ca avizul lui Neacșu să înlocuiască avizul miniștrilor.
Nu se se face nicio trimitere la înlocuirea atribuțiilor miniștrilor care rămân cu atribuțiile lor legale. Deci practic pe proceduri de elaborare, avizare, pregatire sedinta de guvern etc este egal cu zero. Nu produce nicio consecință juridică.
Atunci pentru ce e avizul ăla pe care l-ar da Marian Neacșu?
Dacă mă uit la art. 1 alin 1 si la art. 3, avizarea prevăzută la art. 1 alin. (1) din Decizia nr. 463/2026 poate fi înțeleasă ca o analiză internă a proiectului, prealabilă adoptării, prin care viceprim-ministrul formulează un punct de vedere ce poate fundamenta informarea prim-ministrului potrivit art. 3. Decizia nu instituie, prin ea însăși, obligația inițiatorului de a solicita avizul și nici nu condiționează continuarea circuitului sau adoptarea proiectului de existența ori de caracterul favorabil al acestuia.
Cum văd eu avizarea și informarea pe care trebuie să o facă Marian Neacșu ca vicepremier către premier conform deciziei ăsteia?
Un fel de i-a zis Luca lui Neacșu: ia uită-te tu pe proiectele astea de acte normative înainte de a intra ele în ședința de Guvern și spune-mi părerea ta, dacă cei care le-au inițiat au respectat legile până să ni le pun nouă pe ordinea de zi a ședinței de Guvern!
Nu de alta, dar să se mai uite și altul înainte (un vicepremier) dacă ce ne pun pe aici pe ordinea de zi cei de la ministere este așa cum ne spun că au făcut cu respectarea tuturor legilor.
Ah, păi nea Mariene, să te ții!
Ăștia prin ministere nu mai respectă nimic de ani de zile pe elaborarea proiectelor de acte normative:
- nici tu Constituție;
- nici tu lege;
- nici tu tehnică legislativă;
- nici tu studii de impact;
- nici tu prezentare in Nota de fundamentare a ce reiese din studii de impact sau din textele proiectului: ne scriu la multe rubrici: nu e cazul;
- pe respectarea Legii nr. 52/2003 cu transparența decizională și dreptul cetățenilor și cetățenilor și a asociațiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative (art 7): analizat observații, propuneri, organizat dezbateri publice = zero.
Totul a devenit o formalitate.
Dau anunțul ca să bifeze obligația legală, iar opiniile și propunerile cetățenilor sunt muncă în zadar a celor care se apleacă asupra proiectelor de acte normative, că nu îi pasă nimănui de ele.
Organizarea de dezbateri publice se fac când au chef (chiar dacă obligația este expresă în lege) și degeaba, că la dezbateri se joacă pe telefoane, nu ne ascultă nimeni, iar noi pierdem timpul de pomană.
Și uite așa că toată lumea a devenit disperată, sătulă și nu mai are încredere în nicio autoritate, pentru că actele normative au ajuns să fie niște însăilături cărora le pun titlul: lege, HG, OUG, etc și ne spun că viața este minunată, dar după ce se adoptă și se aplică vedem numai efecte negative peste efecte negative.
Dacă Marian Neacșu chiar se va apleca asupra elaborării proiectelor de acte normative și respectarea tuturor legilor care trebuie avute în vedere la elaborarea lor: SE VA LUA CU MÂINILE DE CAP!
Dacă îi va spune și lui Luca Niculescu și îi va arăta cu dovezi: o să zică aoleu ce e aici?
Trebuie să fie numai voință ca să analizeze.
Îmi arăt disponibilitatea să ma duc să îi demonstrez și să îi dovedesc oricând, pe cazuri concrete cum se încalcă tot la elaborarea actelor normative.
Poate atunci vor înțelege că nemulțumirea asta din societate, neîncrederea în autoritățile și instituțiile statului nu sunt rezultatul unui comportament al cetățenilor apărut din neant, ci sunt rezultatul unei îndepărtări a autorităților de cetățeni și unei ignorări a observațiilor pe care le fac cetățenii și a semnalelor de alarmă trase de ani de zile, perioadă în care nu i-a băgat nimeni în seamă, dar efectul s-a resimțit mai ales în situația în care este țara azi: deplorabilă.
Și poate atunci vor remedia situația asta în care suntem, potrivit căreia cetățeanul este obligat să se supună oricărui text care are titlu de act normativ, dar nimeni nu a vrut să analizeze ce scrie și ce impact va avea textul ăla asupra cetățenilor și țării înainte de a îl adopta.
Și poate așa vom reuși și noi cetățenii să căpătăm încredere în autorități pentru că își aduc aminte că au fost create pentru ca prin activitatea lor să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, legile vor fi mai bune, regulile stabilite prin ele acceptate de cetățeni, iar cetățenilor și țării le va fi mai bine.