Debitul Dunării a scăzut azi la aproximativ 2.100 m³/s, iar nivelul fluviului la Cernavodă s-a redus cu aproape un metru în ultimele două săptămâni. Statistic, valorile minime ale anului sunt atinse, de regulă, în luna august, astfel încât evoluția din următoarele săptămâni trebuie urmărită cu foarte mare atenție.
Scăderea accentuată a nivelului apei poate afecta funcționarea unor obiective energetice strategice. În cazul centralei nucleare de la Cernavodă, apa Dunării este esențială pentru sistemele de răcire, iar dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de exploatare și de normele de siguranță, puterea reactoarelor poate fi redusă sau acestea pot fi oprite controlat, așa cum s-a întâmplat în timpul episodului hidrologic extrem din 2003.
În același timp, producția hidrocentralelor de la Porțile de Fier I și II este puternic influențată de debitul Dunării. Estimez că, în prezent, puterea disponibilă este cu aproximativ 40% mai mică decât într-o perioadă cu debite normale, ceea ce înseamnă o pierdere de ordinul 300–400 MW de energie hidro.
Aceasta nu reprezintă doar o diminuare a producției de electricitate, ci și o reducere a energiei sincrone care asigură inerția și stabilitatea Sistemului Energetic Național. În același timp, în rețea sunt injectate cantități foarte mari de energie fotovoltaică, caracterizată printr-o variabilitate ridicată și lipsa inerției specifice generatoarelor sincrone.
Prin urmare, în după-amiezile caniculare, sistemul energetic național este supus unei provocări majore. Situația devine și mai dificilă atunci când nebulozitatea este accentuată și foarte variabilă, cu alternanțe rapide între cer senin și nori denși. În aceste condiții, producția fotovoltaică poate varia în intervale foarte scurte, iar operatorul de sistem trebuie să echilibreze permanent rețeaua pentru a menține frecvența și stabilitatea alimentării cu energie electrică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu