Am prezentat astăzi în Parlament solicitarea de amânare a implementării noului plan-cadru pentru învățământul liceal, aprobat prin ordin de ministru în iunie 2025.
Consider că această reformă, deși prezentată ca o modernizare a educației, riscă să bulverseze și mai mult un sistem care se confruntă deja cu probleme serioase. Nu suntem pregătiți pentru o asemenea schimbare de amploare.
Profesorii nu au parcurs încă toate etapele necesare de formare și adaptare la noua arhitectură curriculară. Programele școlare, manualele și resursele educaționale trebuie analizate și corelate riguros înainte de implementare. În același timp, modificarea normelor didactice generează incertitudine în rândul cadrelor didactice și poate produce dezechilibre importante în școli.
Cei mai afectați riscă însă să fie elevii. Lor li se cere să facă alegeri care le pot influența parcursul educațional și profesional într-un context încă neclar și insuficient explicat. Sunt puși să opteze între diferite trasee educaționale în condiții pe care nici specialiștii nu le pot evalua încă pe deplin.
Mă întreb dacă nu cerem prea mult unui copil de paisprezece ani. Îi cerem să decidă încă din clasa a VIII-a ce fel de adult va deveni. Îi cerem să aleagă între real și uman, între diferite direcții de pregătire, într-o perioadă în care personalitatea sa este încă în formare. Nu cumva rolul liceului este tocmai acela de a-i descoperi vocația, de a-i dezvolta aptitudinile și de a-i lărgi orizontul de cunoaștere, nu de a-l obliga să își stabilească viitorul înainte de a intra pe porțile liceului?
Educația are nevoie de reforme bine fundamentate, construite împreună cu profesorii, sindicatele, părinții, elevii și universitățile. O reformă care va influența generații întregi trebuie pregătită cu responsabilitate, pe baza unor evaluări de impact reale și a unor consultări autentice, nu implementată în grabă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu