Sfânta Biserica Ortodoxă

vineri, 26 septembrie 2025

Deputat AUR.Profesor.Univ.Dr.Habil.Silviu Gurlui - La Spitalul „Sfânta Maria” din Iași s-a produs în aceste zile un focar grav cu bacteria Serratia marcescens, care a dus la moartea a șase copii internați în secția de terapie intensivă.

 La Spitalul „Sfânta Maria” din Iași s-a produs în aceste zile un focar grav cu bacteria Serratia marcescens, care a dus la moartea a șase copii internați în secția de terapie intensivă. Această bacterie, prezentă uneori și în natură, devine periculoasă atunci când găsește un mediu spitalicesc favorabil și pacienți cu imunitate foarte scăzută.

Experiența internațională confirmă că nu este un caz izolat. În Spania, la Sevilla, un focar din 2012–2013 a afectat 18 nou-născuți, cu mai multe decese, fiind legat de incubatoare și apă contaminată. În Belgia, între 2022 și 2023, 61 de nou-născuți au fost colonizați, cu un deces, în urma unei contaminări a rețelei de apă. În Ungaria, în 2022, un focar într-o unitate de terapie intensivă a dus la cinci decese, sursa fiind o tulpină rezistentă la dezinfectanți. În Mexic, în 2023, 15 nou-născuți au fost infectați, cu un deces, după ce bacteriile au fost răspândite prin sistemele de ventilație. În toate aceste cazuri, zonele umede și instalațiile de climatizare/ventilație au jucat un rol central.
În Iași, factorul de risc major poate fi chiar sistemul de climatizare și ventilație al secției ATI. Serratia marcescens se dezvoltă foarte bine la temperaturi între 20 și 37 °C și la o umiditate de 40–60 %, adică exact parametrii menținuți constant pentru confortul pacienților critici. În tubulaturi și filtre se poate acumula condens, iar apa stătută devine un rezervor ideal de biofilm bacterian. Dacă igienizarea acestor zone nu este riguroasă și frecventă, bacteriile se pot înmulți și pot fi transportate de curentul de aer în întreaga secție. Pornirea sau funcționarea continuă a sistemului poate dispersa particule microscopice contaminate, crescând dramatic riscul de infecție.
La acestea se adaugă alte surse posibile: sifoane de pardoseală, chiuvete, rețeaua de apă, umidificatoarele aparatelor de oxigen și tuburile de ventilație mecanică. Toate sunt locuri unde apa și temperatura constantă favorizează formarea de biofilm rezistent la dezinfectanți.
Evoluția în timp a focarului poate fi estimată cu ajutorul datei primului caz, 7 septembrie. Infecțiile cu Serratia marcescens au o perioadă de incubație de câteva zile, astfel că este foarte probabil ca momentul inițial al contaminării mediului să fi fost la sfârșitul lunii august sau cel târziu în primele zile din septembrie. În mod obișnuit, dacă sursa nu este identificată și decontaminată complet, numărul de cazuri crește progresiv în 2–3 săptămâni, atingând vârful probabil între mijlocul și sfârșitul lunii septembrie. Ulterior, fără intervenție radicală, focarul poate continua cu noi îmbolnăviri timp de săptămâni sau chiar luni, așa cum s-a observat în focarele similare din Spania și Belgia, unde bacteria a persistat în biofilmul instalațiilor de apă și aerisire.
Focarul limitat la terapie intensivă are o explicație clară. Spre deosebire de saloanele obișnuite, in general, aici aerul nu se schimbă natural, ci este recirculat. Mediul poate rămâne cald și umed, iar pacienții au o imunitate mult mai scăzută și depind de aparate invazive, de la ventilatoare la catetere. Această combinație oferă bacteriei condițiile ideale pentru supraviețuire și multiplicare.
Pentru a opri răspândirea bacteriei, măsurile de mediu trebuie să fie ferme și rapide:
1. Oprirea temporară a instalațiilor de climatizare și ventilație din zona afectată, până la finalizarea analizelor.
2. Decontaminarea completă a întregului sistem HVAC: tubulaturi, filtre HEPA, tăvi de condens, schimbătoare de căldură, folosind abur, peroxid de hidrogen sau biocide cu spectru larg.
3. Curățarea și dezinfecția rețelei de apă prin șoc termic sau hiperclorinare, inclusiv a chiuvetelor și a sifoanelor de pardoseală.
Înlocuirea filtrelor și a tuturor consumabilelor care intră în contact cu aerul și apa.
4. Prelevarea repetată de probe din aer, apă și suprafețe, cu analize microbiologice până la confirmarea eliminării bacteriei.
5. Igienizare zilnică intensivă a aparaturii medicale și a suprafețelor, cu dezinfectanți eficienți împotriva bacteriilor gram-negative.
Pentru a sprijini spitalul și a asigura transparență, astăzi voi depune o interpelare oficială către Ministerul Sănătății, solicitând un raport complet privind sursa focarului, evaluarea sistemului de climatizare și un plan de investiții urgente pentru modernizarea infrastructurii de aerisire și apă.
Această tragedie arată cât de puternic depind siguranța pacienților și sănătatea publică de factori aparent tehnici precum aerul, apa, temperatura și umiditatea. Prin măsuri rapide și coordonate putem transforma un moment critic într-un pas decisiv pentru protecția copiilor și a pacienților din întreaga țară.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu