Lecționar - Apostolul și Evanghelia în săptămâna VI – a, a Postului (a Floriilor) - Marți: la Ceasul al VI - lea: Is 49, 6-10;
Vechiul Testament
Isaia
Cap. 49 Al doilea Cânt despre Servul Domnului. Sionul, înnoit. Neamurile şi poporul ales. Prăzile uriaşului.
6 şi Mi-a zis:
– Mare lucru-i pentru Tine că Te numeşti Fiul Meu,
ca să întăreşti seminţiile lui Iacob
şi să-i întorci pe cei împrăştiaţi ai lui Israel f;
iată, spre legământ Te-am dat unui neam
şi neamurilor spre luminare,
ca să fii spre mântuire pân' la marginea pământului.
Is 42:6 Za 9:10 Lc 2:32 Lc 13:29 In 1:9 In 9:5 In 11:52 FA 13:47 FA 26:23 Flp 2:7
7 Aşa zice Domnul Cel ce te-a izbăvit,
Dumnezeul lui Israel:
– Sfinţiţi-L h pe Cel care-Şi dispreţuieşte viaţa,
pe El, Cel ce este urât de neamurile
care sunt sclavele domnilor;
regi Îl vor vedea
şi principi se vor scula
şi de dragul Domnului I se vor închina;
căci plin de credincioşie e Sfântul lui Israel,
şi Eu pe Tine Te-am ales.
Is 43:15 Is 53:3
8 Aşa grăieşte Domnul:
– La vreme potrivită Te-am ascultat
şi'n zi de mântuire Ţi-am ajutat;
Te-am plăsmuit
şi neamurilor Te-am dat spre legământ
ca să pui pământu'n rânduială
şi moşteniri pustiite să moşteneşti,
Ps 68:16-17 Ir 18:6 2Co 6:2
9 spunând celor din legături: „Ieşiţi!“;
şi celor din întuneric: „Arătaţi-vă!“
Hrăniţi vor fi în căile lor,
păşunea lor va fi pe toate cărările.
Is 49:25 Is 61:1 Lc 1:79
10 Nu vor flămânzi, nici vor înseta
şi nici căldura sau soarele îi vor lovi,
ci Acela care-i miluieşte îi va alina
şi prin izvoare de apă îi va mâna.
Za 4:7 FA 3:20 Ap 7:16
Lecționar - Apostolul și Evanghelia în săptămâna VI – a, a Postului (a Floriilor) - Marți:la Vecernie: Fc 27, 1-41;
Vechiul Testament
Facerea
Iacob îl lipseşte pe Esau de binecuvântarea părintească, agonisind-o pentru sine, apoi pleacă la unchiul său Laban.
1 Şi a fost că după ce Isaac a îmbătrânit şi ochii săi într'atât slăbiseră, încât nu mai puteau să vadă, l-a chemat pe Esau, fiul său cel mai mare, şi i-a zis: „Fiul meu!“ Acela a zis: „Iată-mă!“
Fc 48:10 1Rg 3:2 Ecc 12:2
2 Iar el a zis: „Iată, eu am îmbătrânit şi ziua morţii mele n'o ştiu.
3 Ia-ţi dar uneltele tale, tolba şi arcul, şi ieşi la câmp şi vânează-mi ceva vânat;
4 să-mi faci mâncare cum îmi place mie, şi adu-mi să mănânc, pentru ca sufletul meu să te binecuvinteze până nu mor“ a.
5 Rebeca însă a ascultat ce i-a spus Isaac lui Esau, fiul său. Aşadar, când Esau s'a dus la câmp să vâneze ceva pentru tatăl său,
6 Rebeca a zis către Iacob, fiul cel mai mic: „Iată, eu l-am auzit pe tatăl tău grăind cu Esau, fratele tău, şi zicându-i: Adu-mi vânat şi fă-mi o mâncare să mănânc b şi să te binecuvintez în faţa Domnului înainte ca eu să mor.
8 Acum dar, fiul meu, ascultă ce-am să-ţi poruncesc:
9 Du-te la turmă, adu-mi de acolo doi iezi fragezi şi frumoşi, şi voi face din ei mâncare cum îi place tatălui tău;
10 iar tu i-o vei duce tatălui tău şi el va mânca, pentru ca tatăl tău să te binecuvinteze înainte de a muri“.
11 Iacob însă a zis către Rebeca, mama sa: „Esau, fratele meu, e om păros, iar eu n'am păr.
Fc 25:25
12 Nu cumva tatăl meu să mă pipăie, şi atunci voi fi în ochii lui ca un înşelător, şi'n loc de binecuvântare voi atrage asupră-mi blestem“.
13 Maică-sa i-a zis: „Fie blestemul acela asupra mea, fiul meu; tu numai ascultă de vorba mea şi du-te şi adu-mi-i!“
14 Atunci el s'a dus şi a luat iezii şi i-a adus mamei sale, iar maică-sa a gătit mâncare cum îi plăcea tatălui lui.
15 Rebeca a luat apoi haina lui Esau, fiul ei mai mare, cea mai frumoasă pe care o avea în casa ei, şi l-a îmbrăcat pe Iacob, fiul ei cel mai mic;
16 iar cu pieile iezilor i-a înfăşurat braţele şi părţile goale ale gâtului.
17 Apoi a pus în mâinile lui Iacob, fiul ei, mâncarea şi pâinea pe care le pregătise,
18 iar acesta a intrat la tatăl său şi a zis: „Tată!“ Acela a răspuns: „Iată-mă! Cine eşti tu, fiule?“
19 Iacob i-a zis tatălui său: „Eu sunt, Esau, întâiul-tău-născut. Am făcut aşa cum mi-ai spus; scoală-te, aşază-te şi mănâncă din vânatul meu, ca să mă binecuvinteze sufletul tău!“
20 Zis-a Isaac către fiul său: „Cum de l-ai găsit aşa repede, fiule?“ Iar acesta i-a zis: „Domnul Dumnezeul tău mi l-a scos înainte“.
21 Şi Isaac i-a zis lui Iacob: „Apropie-te să te pipăi, fiule, ca să ştiu dacă tu eşti fiul meu Esau, ori nu“.
22 Şi s'a apropiat Iacob de Isaac, tatăl său, iar acesta l-a pipăit şi a zis: „Glasul este glasul lui Iacob, dar mâinile sunt mâinile lui Esau...“.
23 Dar nu l-a cunoscut, pentru că mâinile lui erau păroase ca mâinile fratelui său Esau; şi l-a binecuvântat.
24 Şi a zis: „Eşti tu oare fiul meu Esau?...“. Şi acela a răspuns: „Eu sunt“.
25 El [Isaac] a zis: „Adu-mi-l aproape, ca să mănânc din vânatul tău, fiule, şi să te binecuvinteze sufletul meu!“ Şi i-a adus şi a mâncat; apoi i-a adus vin şi a băut.
26 Şi i-a zis Isaac, tatăl său: „Apropie-te, fiule, şi sărută-mă!“
27 El s'a apropiat şi l-a sărutat. Şi când a simţit [Isaac] mirosul hainei lui, l-a binecuvântat, zicând: „Iată, mirosul fiului meu e ca mirosul unei ţarine bogate, pe care-a binecuvântat-o Domnul.
Sir 3:9 Evr 11:20
28 Din roua cerului şi din grăsimea pământului să-ţi dea Dumnezeu belşug de grâu şi de vin.
Dt 33:13 Sir 44:26
29 Slujească ţie popoarele, închine-se căpeteniile înaintea ta; stăpân să fii peste fraţii tăi, închine-se ţie feciorii mamei tale; blestemat să fie cel ce te va blestema, binecuvântat să fie cel ce te va binecuvânta!“
Nm 22:6 Nm 24:9
30 Şi a fost că de cum a isprăvit Isaac de binecuvântat pe Iacob, fiul său, şi'n timp ce Iacob de-abia ieşise de la faţa tatălui său, Isaac, a venit Esau, fratele lui, de la vânătoare.
31 Afăcut şi el mâncare şi i-a adus-o tatălui său. Şi a zis către tatăl său: „Ridică-se părintele meu şi să mănânce din vânatul fiului său ca să mă binecuvinteze sufletul tău!“
32 Iar Isaac, tatăl său, i-a zis: „Cine eşti tu?...“. El a zis: „Eu sunt Esau, fiul-tău-cel-întâi-născut“.
33 Atunci Isaac s'a cutremurat foarte, cu mare cutremur s'a cutremurat şi a zis: „Atunci, cine-i acela care-a prins pentru mine vânat şi mi l-a adus? iar eu am mâncat din toate înainte ca tu să fi venit, şi l-am binecuvântat; şi binecuvântat va fi“.
34 Iar Esau, auzind cuvintele tatălui său Isaac, a strigat cu glas mare şi amar clocotitor şi i-a zis tatălui său: „Binecuvintează-mă, tată, şi pe mine!“
Evr 12:17
35 Acesta i-a zis: „Fratele tău a venit cu înşelăciune şi ţi-a luat binecuvântarea“.
36 Iar el [Esau] a zis: „Pe drept cuvânt este el numit cu numele de Iacob, că de două ori m'a înşelat: mi-a răpit dreptul de'ntâi-născut, iar acum mi-a răpit binecuvântarea“ c. Apoi a zis Esau către tatăl său: „Tată, nu mi-ai păstrat şi mie o binecuvântare?“
Fc 25:33 Evr 12:16
37 Răspuns-a Isaac şi i-a zis lui Esau: „Iată, stăpân l-am făcut peste tine, şi pe toţi fraţii săi i-am făcut slugile lui; cu grâu şi cu vin l-am dăruit. De-acum cu tine ce voi face, fiule?“
38 Şi a zis Esau către tatăl său: „Oare numai o binecuvântare ai tu, tată? Binecuvintează-mă, tată, şi pe mine!“ Şi cum Isaac tăcea, Esau şi-a ridicat glasul şi a plâns.
Evr 12:17
39 Şi răspunzând Isaac, tatăl său, i-a zis: „Iată, departe de grăsimea pământului îţi va fi sălaşul, şi departe de roua ce cade din cer;
Evr 11:20
40 din sabia ta vei trăi şi fratelui tău îi vei sluji; dar va veni vremea când te vei ridica şi vei sfărâma jugul său de pe grumazul tău“ .
4Rg 8:20 2Par 21:8
41 Şi-l ura Esau pe Iacob din pricina binecuvântării cu care-l binecuvântase tatăl său; şi a zis Esau în cugetul său: „Numa' să se apropie zilele pentru jelirea tatălui meu, ca să-l ucid pe Iacob, fratele meu!“
Vechiul Testament
Proverbele lui Solomon
Cap. 19 CAPITOLUL 19
Săracii cinstiţi şi fiii bine crescuţi.
16 Cel ce păzeşte porunca, sufletul şi-l păzeşte,
dar cel ce-şi dispreţuieşte căile, acela va pieri.
Pr 3:21-22 Lc 11:28
17 Cel care-l miluieşte pe sărac Îl împrumută pe Dumnezeu
şi după ceea ce dă i se va răsplăti.
Pr 21:21 Sir 12:2 Mt 10:42 Mt 25:40 Lc 6:38 Lc 14:13-14
18 Cât timp mai e nădejde, pedepseşte-ţi fiul,
dar în sufletul tău nu te înălţa pân'la trufie.
Pr 13:25 Pr 23:13 Ef 6:4
19 Omul răutăcios va avea multă pagubă,
dar dacă face răul îşi va pierde şi sufletul.
20 Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău,
pentru ca măcar la urma urmelor să fii înţelept.
21 Multe gânduri sunt în inima omului,
dar sfatul Domnului rămâne în veac.
Iov 23:13 Ps 32:10-11 Pr 16:1 Evr 6:17
22 Roadă îi este omului milostenia,
iar săracul cel drept e mai bun decât bogatul mincinos.
23 Spre viaţă îi este omului frica de Domnul,
dar cel fără frică stă pe unde cunoaşterea nu-i de văzut.
Sir 1:11
24 Cel ce cu nedreptate îşi ascunde mâinile'n sân
nu şi le va duce nici la gură.
Pr 26:15
25 Când îl baţi pe ticălos, omul simplu devine mai isteţ,
iar dacă-l vei certa pe omul înţelept, el va cunoaşte priceperea.
Pr 21:11
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu