APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR - În Sfânta și Marea Luni: Paremii – la Ceasul al VI - lea: Iz 1, 1 – 20;
Vechiul Testament
Iezechiel
Cap. 1 Introducere. Chemarea lui Iezechiel. Vedenia unui car dumnezeiesc.
1 Şi a fost că în cel de al treizecilea an, în luna a patra, în cea de a cincea zi a lunii, eu mă aflam în mijlocul celor robiţi a, la râul Chebar b; şi cerurile s'au deschis şi am văzut vedenia lui Dumnezeu.
Ps 136:1 Ap 19:11
2 În cea de a cincea zi a lunii a patra, în cel de al cincilea an al înrobirii regelui Ioiachim,
4Rg 24:1 Iz 40:1
3 fost-a cuvântul Domnului către Iezechiel, fiul lui Buzi, preotul, în ţara Caldeilor, la râul Chebar; acolo a fost peste mine mâna Domnului d.
Iz 3:23 Iz 10:15 Iz 37:1 Iz 40:1 Iz 43:3
4 Şi m'am uitat; şi, iată, un vânt-vârtej venea dinspre miazănoapte, şi un nor mare într'însul, şi strălucire împrejuru-i şi foc sclipitor, iar în mijlocul lui ca şi cum ar fi fost o arătare de chihlimbar în mijlocul focului, şi strălucire într'însa.
Iov 38:1 Sir 49:8
5 Şi în mijloc, ca o asemănare de patru făpturi vii; e şi aceasta era înfăţişarea lor: asemănare de om le era pe deasupra.
Ap 4:6-7
6 Şi fiecare avea patru feţe, şi fiecare avea câte patru aripi.
Iz 10:14 Iz 10:21 Ap 4:6-7
7 Picioarele le erau drepte, iar labele picioarelor le erau întraripate; şi scântei erau, ca arama lucitoare, iar aripile le erau uşoare.
Ap 4:6-7
8 Sub aripi, în cele patru laturi ale lor, era o mână de om.
Ap 4:6-7
9 Feţele lor şi aripile lor, ale celor patru, erau ţinându-se una de alta; f şi feţele celor patru nu se întorceau când ele umblau, ci fiecare umbla avându-şi faţa înainte.
Ap 4:6-7
10 Iar asemănarea feţelor lor: o faţă de om, o faţă de leu la dreapta celor patru, o faţă de viţel la stânga celor patru şi o faţă de vultur la toate cele patru.
Iz 41:19 Ap 4:6-7
11 Cele patru îşi aveau aripile întinse deasupra; la fiecare, două aripi erau împreunate una cu alta, iar două le acopereau trupurile pe deasupra.
12 Şi fiecare mergea drept înainte; oriîncotro mergea vântul, mergeau şi ele, şi nu se întorceau.
13 În mijlocul făpturilor vii era o înfăţişare ca a unor cărbuni de foc aprins, ca o înfăţişare de făclii învârtindu-se printre făpturile cele vii; şi strălucire de foc, iar din foc ieşea fulger.
Ap 4:5 Ap 11:19
14 Şi făpturile vii mergeau şi se întorceau alergând, ca o vedere de fulger.
Iz 10:11
15 Şi m'am uitat; şi, iată, cele patru aveau [fiecare] o roată pe pământ, în apropierea celor patru făpturi vii.
Iz 10:9 Iz 10:12
16 Înfăţişarea roţilor era ca o înfăţişare de crisoberil h; cele patru aveau aceeaşi înfăţişare; iar după lucrarea lor erau ca şi cum ar fi fost roată'n roată.
Iz 10:9-10
17 Ele înaintau în toate cele patru laturi ale lor, şi'n timpul mersului nu se învârteau;
18 nici obezile nu li se învârteau; şi erau înalte; şi le-am privit, şi obezile celor patru erau pline de ochi de jur-împrejur.
Iz 10:12 Ap 4:8
19 Când mergeau făpturile cele vii, mergeau şi roţile odată cu ele; şi când făpturile cele vii se ridicau de la pământ, se ridicau şi roţile.
Iz 10:17
20 Oriîncotro se întâmpla să fie norul, acolo era şi vântul gata să meargă; roţile mergeau şi se ridicau odată cu făpturile vii, căci duh de viaţă era în roţi.
Iz 10:17
APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR - În Sfânta și Marea Luni: la Liturghie, dimineața unită cu Vecernia: Iș 1, 1 – 20;
Vechiul Testament
Ieşirea
Cap. 1 Evreii sunt asupriţi în Egipt.
1 Iată numele fiilor lui Israel veniţi în Egipt împreună cu Iacob, tatăl lor – fiecare cu toată casa sa:
Fc 46:8 FA 7:15
2 Ruben, Simeon, Levi şi Iuda,
Fc 46:8-15 Ies 6:14 Fc 35:23
3 Isahar, Zabulon şi Veniamin,
Fc 46:8-15 Fc 35:23
4 Dan, Neftali, Gad şi Aşer.
5 Iosif se afla mai demult în Egipt. Dar sufletele odrăslite din [coapsele lui] Iacob erau, de toate, şaptezeci şi cinci a.
6 Apoi Iosif a murit, precum şi toţi fraţii săi şi toţi cei din vremea aceea.
Fc 50:26 FA 7:15
7 Iar fiii lui Israel s'au prăsit în număr mare şi s'au tot înmulţit şi-au tot crescut şi au devenit foarte puternici; se umpluse ţara de ei.
Ies 5:5 Ps 104:24 FA 7:17
8 Atunci s'a ridicat peste Egipt un alt rege care nu-l cunoscuse pe Iosif.
FA 7:18
9 Acesta a zis către poporul său: „Iată că neamul fiilor lui Israel e mult mai numeros şi mult mai puternic decât noi.
10 Haideţi dar să luăm împotrivă-le măsuri iscusite, în aşa fel încât să nu se mai înmulţească; altfel, la vreme de război se vor uni şi ei cu vrăjmaşii noştri, ne vor birui şi-apoi vor ieşi din ţară“.
11 Şi astfel au pus peste ei vătafi de cor-voadă, pentru ca prin munci grele să le facă viaţa grea; şi i-au zidit lui Faraon cetăţi-grânare: Pitom şi Ramses şi On, adică Iliopolis b.
Dt 26:6 Idt 5:11
Fc 46:27 Dt 10:22 FA 7:14
12 Dar cu cât erau mai apăsaţi, cu atât ei se înmulţeau şi deveneau mai puternici, aşa că pe Egipteni i-a prins groaza de fiii lui Israel.
Ps 104:24
13 Ca atare, Egiptenii îi puneau pe fiii lui Israel la muncă silnică
Dt 26:6 Idt 5:11
14 şi le făceau viaţa amară prin lucrări grele: la frământatul lutului, la cărămidărie şi la tot felul de munci pe câmp; aşadar, prin orice fel de muncă la care-i sileau cu străşnicie.
Ps 104:25
15 Apoi regele Egiptului le-a grăit moaşelor evreice, dintre care una se numea Şifra şi alta Pua,
16 şi le-a zis: „Când moşiţi la evreice, luaţi seama când sunt să nască: de va fi băiat, omorâţi-l; iar de va fi fată, s'o cruţaţi“.
Sol 11:7 Sol 18:5
17 Moaşele însă s'au temut de Dumnezeu: ele n'au făcut precum le poruncise regele Egiptului, ci i-au lăsat pe băieţi în viaţă.
18 Atunci regele Egiptului le-a chemat pe moaşe şi le-a zis: „De ce-aţi făcut voi lucrul acesta, de i-aţi lăsat în viaţă pe băieţi?“
19 Moaşele i-au răspuns lui Faraon: „Femeile evreice nu sunt ca egiptencele; ele nasc înainte de a le veni moaşele“.
20 Iar Dumnezeu le-a făcut bine moaşelor; poporul [lui Israel] se înmulţea şi foarte se întărea.
APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR - În Sfânta și Marea Luni: la Liturghie, dimineața unită cu Vecernia: Iov 1, 1- 12;
Vechiul Testament
Iov
Cap. 1 Prolog: bunăstarea, nenorocirile şi înţelepciunea lui Iov.
1 A fost cândva în ţinutul Uz a un om pe care-l chema Iov b; acesta era un om adevărat, neprihănit, drept, cinstitor de Dumnezeu c, ferindu-se de tot lucrul rău.
Iov 2:3 Iz 14:14 Iz 14:20 Lc 1:6 FA 16:14 1Tes 5:22 Iac 5:11
2 Şapte feciori şi trei fete i s'au născut.
3 Avea o turmă de şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de asine păscătoare, precum şi mulţime mare de slugi; avea tot ce poate să aibă un om pe pământ d; şi omul acesta era cel mai de seamă din tot ţinutul Soarelui-Răsare.
Iov 42:12
4 Feciorii lui, adunându-se unul la altul, făceau pe rând ospeţe'n fiecare zi, aducându-le şi pe cele trei surori ale lor să mănânce şi să bea împreună cu ei.
5 Iar când se isprăveau zilele ospăţului, Iov îi chema şi-i supunea curăţirii e; şi sculându-se dis-de-dimineaţă aducea pentru ei jertfe, după numărul lor, şi un viţel pentru păcat, pentru sufletele lor, căci zicea Iov: „Nu cumva feciorii mei să fi gândit în cugetele lor ceva rău asupra lui Dumnezeu“. Aşa făcea Iov în toată vremea.
Ies 19:10 Nm 11:18
6 Şi iată că'n ziua aceea când îngerii lui Dumnezeu f au venit la'nfăţişare înaintea Domnului, împreună cu ei a venit şi Diavolul g.
3Rg 22:21 2Par 18:20 Iov 2:1 Za 6:5 Mt 18:10
7 Atunci Domnul i-a zis Diavolului: „Tu de undeai venit?“ Şi răspunzând Diavolul, a zis către Domnul: „Dac'am dat un târcol pământului şi-am hoinărit prin cele de sub cer, iată-mă şiaici!“
Mt 12:43 1Ptr 5:8
8 Iar Domnul i-a zis: „Luat-a cugetul tău în seamă şi pe robul Meu Iov?, că dintre pământeni nu-i nici un om ca el, neprihănit, adevărat, cinstitor de Dumnezeu, ferindu-se de tot lucrul rău?“
Lc 1:6 1Tes 5:22
9 Iar Diavolul, răspunzând în faţa Domnului, a zis: „Oare pe degeaba îl cinsteşte Iov pe Dumnezeu?
Ap 12:10
10 Oare n'ai făcut tu gard ocrotitor împrejurul curţii lui şi'mprejurul casei lui şi'mprejuru-a tot întinsul bunurilor lui? oare nu tu ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şiai făcut ca turmele lui să umple pământul?
Ap 12:10
11 Dar ia întinde-ţi mâna şi atinge-te de tot ce are, şi să vedem dacă nu cumva o să te blagoslovească drept în faţă...“.
Iov 2:5 Is 8:21 Mi 7:2 Ap 12:10
12 Atunci Domnul i-a zis Diavolului: „Iată, toată avuţia lui o dau pe mâna ta; numa' de el să nu te atingi.“ Iar Diavolul a plecat din faţa Domnului.
13 Şi a fost că'ntr'o zi feciorii lui Iov şi fiicele lui beau vin h în casa fratelui lor mai mare.
14 Şi iată că un vestitor a venit la Iov şi i-a spus: „Perechile de boi arau şi asinele păşteau pe lângă ei,
15 când prădătorii i au năvălit asuprăle şi leau dus, iar pe slugi le-au trecut prin sabie; eu singur am scăpat şi-am venit să-ţi dau de veste!“
16 În timp ce el încă grăia, un alt vestitor a venit la Iov şi i-a spus: „Foc din cer j a căzut şi a mistuit oile, arzându-i şi pe păstori; eu singur am scăpat şiam venit să-ţi dau de veste!“
17 N'a sfârşit bine vorba când un alt vestitor a venit la Iov şi i-a spus: „Caldeii k au năvălit asupră-ne în trei pâlcuri, au înconjurat cămilele şi le-au luat, iar pe slugi le-au ucis cu sabia; eu singur am scăpat şi-am venit să-ţi dau de veste!“
18 În timp ce încă vorbea, un alt vestitor a venit şi ia spus lui Iov: „Feciorii tăi şi fetele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor mai mare,
19 când iată că dinspre pustie un vânt puternic s'a stârnit de năprasnă, a zguduit cele patru colţuri ale casei, casa s'a prăbuşit peste copiii tăi, iar ei au murit; eu singur am scăpat şiam venit să-ţi dau de veste“.
20 Atunci Iov s'a sculat, şi-a sfâşiat hainele, şi-a tuns părul capului, şi-a presărat ţărână pe cap l, a căzut cu faţa la pământ şi s'a închinat, zicând:
Mt 26:65
APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR - În Sfânta și Marea Luni: la Liturghie, dimineața unită cu Vecernia: La Utrenie – Mt 21, 18 – 44;
Noul Testament
Evanghelia după Matei
Cap. 21 Intrarea în Ierusalim. Alungarea vânzătorilor din templu. Smochinul blestemat. Întrebare asupra minunilor lui Iisus. Parabola celor doi fii. Parabola lucrătorilor celor răi.
18 Iar dimineaţa, pe când Se întorcea în cetate, a flămânzit;
Mc 11:12-14
19 şi văzând un smochin lângă drum, S'a dus la el, dar în el n'a găsit nimic decât numai frunze, şi i-a zis: „Rod să nu mai porţi în veac!“ Şi îndată smochinul s'a uscat.
Ir 8:13 Mc 11:12-14 Mc 11:29 Mc 13:28 Lc 13:6
20 Şi văzând aceasta, ucenicii s'au minunat, zicând: „Cum de s'a uscat smochinul dintr'o dată?“...
Mc 11:21
21 Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: „Adevăr vă grăiesc: Dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s'a făcut cu smochinul, dar şi muntelui acestuia de-i veţi zice: Ridică-te şi aruncă-te în mare!, aşa va fi.
Mt 17:20 Mc 11:22-24 Lc 17:6 1Co 13:2 Iac 1:6
22 Şi pe toate câte le veţi cere rugându-vă cu credinţă, le veţi primi“.
Mt 7:7-11 Mt 18:19 Mc 9:23 Mc 11:22-24 Lc 11:9 In 14:13-14 In 15:7 In 16:23 1In 3:22
23 Şi venind El în templu, în timp ce învăţa s'au apropiat de El arhiereii şi bătrânii poporului şi I-au zis: „Cu ce putere faci tu acestea? Şi cine ţi-a dat această putere?“
Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7
24 Răspunzând, Iisus le-a zis: „Vă voi întreba şi Eu pe voi un cuvânt; de-Mi veţi răspunde la el, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac acestea:
Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7
25 Botezul lui Ioan, de unde a fost?: din cer, sau de la oameni?“ Iar ei cugetau în sinea lor, zicând: „De vom zice: Din cer!, ne va spune: Atunci, de ce nu i-aţi dat crezare?;
Mt 21:32 Lc 7:30 Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7 In 1:6 In 1:25-26 In 1:33
26 iar de vom zice: De la oameni!, ne temem de popor, fiindcă toţi îl au pe Ioan ca profet“.
Mt 11:9 Mt 14:5 Mt 21:46 Mc 11:27-33 Lc 7:26 Lc 20:1-8 FA 4:7 FA 5:26
27 Şi ei, răspunzându-I lui Iisus, au zis: „Nu ştim“. El le-a zis: „Nici Eu nu vă spun cu ce putere fac acestea...
Pr 26:4 Mc 11:27-33 Lc 20:1-8 FA 4:7
28 Dar ce părere aveţi?: Un om avea doi fii. Şi a mers la cel dintâi şi i-a zis: Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea.
Mt 20:1 Lc 15:1
29 Iar el, răspunzând, a zis: Nu vreau! Dar pe urmă, căindu-se, s'a dus.
30 Şi mergând la al doilea, i-a zis tot aşa. Iar acesta i-a răspuns: Mă duc, Doamne! Dar nu s'a dus.
Iz 33:31
31 Care din aceştia doi a făcut voia tatălui?“ Ei i-au zis: „Cel dintâi“. Zisu-le-a Iisus: „Adevăr vă spun că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu.
Mt 7:21 1In 5:16
32 Că a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi nu i-aţi dat crezare, ci vameşii l-au crezut şi desfrânatele; dar voi, văzându-l, nici după aceea nu v'aţi căit, ca să-i daţi crezare.
Mt 21:25 Mc 11:31 Lc 3:12 Lc 7:29-30 Lc 20:5
33 Ascultaţi altă parabolă: Era un om stăpân al casei sale, care a sădit vie; şi a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit turn şi a dat-o pe seama lucrătorilor, iar el s'a dus departe.
Ps 79:8 Cant 8:11 Is 5:1-2 Ir 2:21 Mt 20:1 Mt 25:14 Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
34 Iar când s'a apropiat vremea roadelor, şi-a trimis slujitorii la lucrători, ca să-i ia roadele;
Cant 8:11 Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
35 dar lucrătorii, prinzându-i pe slujitori, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre.
Ne 9:26 Ir 37:15 Mt 22:6 Mc 12:1-11 Lc 20:9-17 Evr 11:35
36 A mai trimis alţi slujitori, mai mulţi decât cei dintâi, şi tot aşa au făcut cu ei.
Mt 22:4 Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
37 În cele din urmă l-a trimis la ei pe fiul său, zicând: De fiul meu se vor ruşina.
Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
38 Dar lucrătorii viei, văzându-l pe fiu, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui!...
Ps 2:3 Mc 12:1-11 Lc 20:9-17 In 11:53 Evr 13:12
39 Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorât.
Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
40 Deci, când va veni stăpânul viei, ce le va face lucrătorilor acelora?“
Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
41 Iar ei I-au răspuns: „Pe cei răi cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care-i vor da roadele la vremea lor“.
Mc 12:1-11 Lc 20:9-17
42 Iisus le-a zis: „Oare niciodată n'aţi citit în Scripturi: Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului; de la Domnul s'a făcut aceasta şi minunată este în ochii noştri?
Ps 117:22-23 Is 28:16 Za 3:9 Mc 12:1-11 Lc 20:9-17 FA 4:11 1Ptr 2:4 1Ptr 2:7
43 De aceea vă spun: Lua-se-va de la voi împărăţia lui Dumnezeu şi i se va da neamului care-i va face roadele.
44 Cel ce va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cel pe care ea va cădea, îl va zdrobi“.
Is 9:11 Is 60:12 Dn 2:34-35 Dn 2:44-45 Za 12:4 Lc 2:34 Lc 20:18
APOSTOLUL ȘI EVANGHELIA DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR - În Sfânta și Marea Luni la Liturghie – Mt 24, 3 – 35.
Noul Testament
Evanghelia după Matei
Cap. 24 Prima parte a cuvântării eshatologice: dărâmarea templului; începutul durerilor; urâciunea pustiirii; cum şi când va veni Fiul Omului; privegherea aşteptării mântuitoare.
3 Şi şezând El pe Muntele Măslinilor, s'au apropiat de El ucenicii, doar între ei, şi I-au zis: „Spune-ne, când vor fi acestea, şi care este semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului?“
Mt 13:39-40 Mt 13:49 Mt 24:27 Mt 24:37 Mt 24:39 Mt 28:20 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 In 6:3
4 Şi, răspunzând, Iisus le-a zis: „Luaţi aminte să nu vă amăgească cineva.
Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 Ef 5:6 2Tes 2:3
5 Că mulţi vor veni în numele Meu, zicând: Eu sunt Hristos!, şi pe mulţi îi vor amăgi.
Ir 14:14 Ir 29:9 Mt 7:22 Mt 24:11 Mt 24:23-24 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 In 5:43 1In 2:18 :
6 Şi veţi auzi de războaie şi de zvonuri de războaie; luaţi seama să nu vă'nspăimântaţi, căci toate trebuie să fie, dar încă nu-i sfârşitul.
Ir 4:27 Ir 5:10 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19
7 Că neam peste neam se va ridica şi'mpărăţie peste'mpărăţie, şi va fi foamete şi ciumă şi cutremur mare pe-alocuri.
2Par 15:6 Is 19:2 Ag 2:21-22 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19
8 Dar toate acestea sunt doar începutul durerilor naşterii a.
Mc 13:3-13 Lc 21:7-19
9 Atunci vă vor da pe voi la chinuri şi vă vor ucide şi veţi fi urâţi de toate neamurile din pricina numelui Meu.
Mt 10:17 Mt 10:22-23 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 In 15:18 In 16:2 FA 4:1-3 Ap 2:10
10 Atunci mulţi se vor poticni şi unii pe alţii se vor vinde şi unii pe alţii se vor urî.
Is 3:5 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 In 16:1
11 Şi mulţi profeţi mincinoşi se vor scula şi pe mulţi îi vor amăgi.
Dt 13:3 Mt 7:15 Mt 24:5 Mt 24:24 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 2Ptr 2:1
12 Iar din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci.
Mc 13:3-13 Lc 21:7-19
13 Dar cel ce va răbda până la sfârşit, acela se va mântui.
Mt 10:22 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 Evr 3:6 Ap 2:10
14 Şi această Evanghelie a împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile; şi atunci va veni sfârşitul.
Mt 10:18 Mt 28:19 Mc 13:3-13 Lc 21:7-19 Rm 10:18 Col 1:6
15 Deci, când veţi vedea ceea ce s'a spus prin profetul Daniel, urâciunea pustiirii stând în locul cel sfânt – cine citeşte, să înţeleagă –,
Dn 9:27 Dn 11:31 Dn 12:11 1Mac 1:54 1Mac 6:7 Lc 21:20 Mc 13:14-23
16 atunci cei din Iudeea să fugă'n munţi;
Mc 13:14-23 Lc 21:21
17 cel ce va fi pe casă să nu se coboare ca să-şi ia lucrurile din casă;
Ir 6:25 Mc 13:14-23 Lc 17:31 Lc 21:21
18 iar cel din ţarină să nu se'ntoarcă înapoi ca să-şi ia haina.
Ir 6:25 Mc 13:14-23 Lc 17:31 Lc 21:21
19 Dar vai de cele însărcinate şi de cele ce alăptează în zilele acelea!
Mc 13:14-23 Lc 21:23 Lc 23:29
20 Rugaţi-vă însă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici sâmbăta.
Za 14:6 Mc 13:14-23
21 Că mare necaz va fi atunci, cum n'a mai fost de la'nceputul lumii până acum, şi nici nu va mai fi.
Dn 9:26 Dn 12:1 Ioil 2:2 Mc 13:14-23 Ap 7:14
22 Şi dacă zilele acelea nu s'ar fi scurtat, nici un trup n'ar mai scăpa: dar zilele acelea se vor scurta de dragul celor aleşi.
Is 65:8 Mc 13:14-23
23 Atunci, de vă va spune cineva: Iată, aici este Hristos!, sau: Acolo!, să nu-l credeţi.
Mt 7:15 Mt 24:5 Mt 24:11 Mc 13:14-23 Mc 13:24-27 Lc 17:23 1In 2:18
24 Că se vor scula hristoşi mincinoşi şi profeţi mincinoşi şi vor face semne mari şi minuni, ca să-i amăgească, de va fi cu putinţă, şi pe cei aleşi.
Dt 13:1-3 Mt 24:5 Mt 24:11 Mt 7:15 Mc 13:14-23 Mc 13:24-27 Lc 17:23 2Tes 2:9 2Tes 2:11 1In 2:18 Ap 13:13-14 Ap 16:14 :
25 Iată, v'am spus-o dinainte.
Mc 13:14-23 Mc 13:24-27
26 Aşadar, de vă vor spune: Iată, este în pustie!, să nu ieşiţi; Iată, este în cămări!, să nu credeţi.
Mc 13:14-23 Mc 13:24-27 Lc 17:23-24
27 Că precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată pân'la apus, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului.
Mt 10:23 Mt 24:3 Mt 24:37 Mt 24:39 Mc 13:24-27 Lc 17:23-24 1Co 15:23 1Tes 2:19 1Tes 3:13 1Tes 4:15 1Tes 5:23 2Tes 2:1 2Tes 2:8 Iac 5:7 Iac 5:8 2Ptr 3:4 2Ptr 3:12 1In 2:28 :
28 Că unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii c.
Iov 39:30 Avc 1:8 Mc 13:24-27 Lc 17:37
29 Iar îndată după necazul acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerului se vor clătina.
Is 13:10 Is 13:10 Is 34:4 Ir 15:9 Iz 32:7 Iz 38:19 Am 5:20 Ioil 2:10 Ioil 3:4 Ioil 4:15 Ag 2:6 Ag 2:21 Mc 13:24-27 Lc 21:25-28 Ap 1:7 Ap 6:12-13 Ap 8:12 :
30 Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate seminţiile pământului şi-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă.
Is 13:10 Dn 7:13-14 Za 12:10-12 Mt 10:23 Mt 16:27 Mt 26:64 Mc 13:24-27 Mc 14:62 Lc 21:25-28 Ap 1:7
31 Şi-i va trimite pe îngerii Săi cu sunet mare de trâmbiţă, şi pe cei aleşi ai Săi îi vor aduna din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor pân'la marginile lor.
Is 13:10 Is 27:13 Dt 30:4 Ps 49:5 Ir 3:17 Za 2:10 Mt 13:41 Mc 13:24-27 Lc 21:25-28 1Co 15:52 1Tes 4:16 Ap 7:1 :
32 Învăţaţi de la smochin această parabolă: Când mlădiţa lui devine fragedă şi odrăsleşte frunze, ştiţi că vara e aproape;
Mc 13:28-31 Lc 21:29-33
33 tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe toate acestea, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi d.
Mc 13:28-31 Lc 21:29-33 Iac 5:9
34 Adevăr vă grăiesc că neamul acesta nu va trece până ce toate acestea se vor plini e.
Mt 16:28 Mc 13:28-31 Lc 21:29-33
35 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece!
Ps 101:26 Ps 118:89 Is 40:8 Is 51:6 Mt 5:18 Mc 13:28-31 Lc 16:17 Lc 21:29-33 Evr 12:26 2Ptr 3:10
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu