+Va prezit observatiile mele legat de cutremurul din Gorj de 4.9, care a avut loc pe 20 martie, ora 16:02.
Am adunat mai multe date, am discutat cu multi localnici si grupuri din Gorj/ Runcu/ Arcani.
👉am ascultat cu atentie inregistrarile de pe varii camere de supraveghere, plasate diferit in apropierea epicentrului (3-4 km distanta). Am vazut de asemenea articolul cu subiectul carierei de piatra: VIDEO | Localnic din Dobrița: „Am auzit o detonare la cariera de piatră, apoi, la câteva secunde, am simțit cutremurul!”
👉am studiat cu atentie seismogramele inregistrate de INFP (carora le multumesc foarte mult)
👉am facut o extensiva bibliografie pe care o voi atasa la sfirsitul postarii pentru cei care vor a completa subiectul
Asadar, conform localnicilor si inregistrarilor camerelor, la ora 16:02 au fost resimtite succesiv, la momente apropiate, doua "explozii" puternice, doua bubuituri, insotite de un suier, o unda de presiune. Acestea au fost dublate si de miscari ale Pamintului, adica de vibratii puternice in sol.
Am studiat foarte atent toate inregistrarile si am constatat ca cele doua zgomote s-au sucedat la interval de aproximativ 2.8 secunde iar vibratia solului sau a camerei a fost perceputa cu 0.2 secunde inaintea undei acustice (primul boom). Aceste date simple au aratat sucesiunea a doua vibratii mecanice in sol insotite de doua zgomote violente venite aproape simultan.
Conform seismogramelor inregistrate in zona invecinata epicentrului (la aproximativ 2 km) de catre Institutul National de Fizica Pamintului, s-a observat ca intre unda P si unda S exista fix acelasi interval de timp, surprins si pe camere, adica de 3 secunde! Asadar am legat clar zgomotul de cutremur dar si decalajul temporal.
Tinind seama de vitezele de propagare ale undelor P si S (ale cutremurului) care au viteze de ~ 4-8 km/s iar undele de soc pot ajunge pina la 1.2 km/s , este clar ca exploziile nu s-au produs la suprafata solului, ci in adincime (lucru confirmat si de senzorii multipli de cutremur care au identificat cutremurul la adincinea de 15 km!). Asadar, elimin din calcul vehiculatele posibile explozii la carierele din zona.
Dar ce s-a intimplat?
Conform mai multor studii, se constata ca probabilitatea maxima sa fie percepute astfel de unde de soc (boom, percepute ca un trasnet, explozie) apare la cutremure cu ML ~ 5, la foarte mica distanta de epicentru (citiva km) pt cutremure la adincime mica. Aceasta favorizeaza atenuarea mai redusa a undelor de frecventa mai mare care pot fi auzite de urechea umana (>40 Hz) (undele seismice sunt pina in 10 Hz)
Astfel de fenomene au mai fost inregistrate si prin alte locuri, de multa vreme, de prin secolul 18.
Mai mult de atit, din moment ce se declanseaza cutremurul (unda primara P, unda de compresie) aceasta da un impuls violent la suprafata solului si fenomenul este dimilar unui piston care impinge aerul, il comprima rapid, puternic. Unda acustica formata, se propaga la sol, dar cu viteza mai mica decit unda seismica. Efectul acestei unde este resimtit ca o explozie dar in domeniul limitat de frecvente joase (pina in 70 Hz). Asa ca, uneori, nu toate persoanele pot percepe acele sunete. Daca persoanele sunt aproape de epicentru, atunci unda de soc di cea seismica, ajung aproape insesizabil, simultan. Insa, la distanta mai mare, e clar, decalajul creste pentru ca cele doua unde au viteze net diferite.
S-a constatat ca unda de soc acustica poate aduce modificari importante si in ionosfera, dupa un timp de citeva secunde.
Asadar, in atunci cind auzim boomul, suntem intr-o zona cunoscuta cu epicentru de cutremure de suprafata, ne putem astepta sa urmeze un cutremur de pina in 5.
De ce continua seria cutremurelor din zona?
Am spus-o si in alte rinduri: sunt multe cercetari care arata clar influenta apei in sol, in adincime. Fie a apei dulci, fie a apei sarate, fie a apelor uzate, fie la depizitarea apelor uzate dupa ce au fost folosite in industria extractiva.
Exista studii care evidentiaza clar, uneori, aparitia unui roi de cutremure functie de anumite fenomene meteorologice sau de clima. Pe scurt, poate ar fi bine, sa fie revaluate in astfel de zone: puturile de evacuare, nivelurile de evacuare ale apei (apei uzate din industria extractiva, etc)- tot ce tine de circuitul apei in adincime.
Si se evidentiaza clar, chiar prin expresii matematice legatura dintre magnitudinea cutremurului, a volumului de apa, a presiunii, a numarului de replici, etc. Un alt parametru inca mai important este si tipul de roca.
Am preluat o singura inregistrare video. Am cautat sa aflu sursa si sa cer acordul. Am rascolit multe grupuri, persoane private. Am primit, ulterior foarte multe inregistrari. Insa, la aceasta de aici, nu am reusit sa aflu sursa. Drept pt care imi cer scuze, o folosesc in scop de a informa populatia si fara sa pot mentiona autorul.
- Audible acoustics from low-magnitude fluid-induced earthquakes in Finland
- Earthquake sound perception PDF
- Quantifying felt events: A joint analysis of intensities, accelerations and dominant frequencies
- Earthquake sounds generated by body-wave ground motion
- Essex earthquake wakes up locals with tremor 'that sounded like a bomb'
- Earthquake Booms, Seneca Guns, and Other Sounds
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu