Intru aceasta zi, cuvant despre Daniil Proorocul, cum a sfaramat pe Bel, idolul babilonienilor si pe balaur l-a omorat si cum, fiind aruncat a doua oara in groapa cu lei, a fost mantuit
Acest fericit Daniil Proorocul a fost iubit de imparatii chaldeenilor si persilor din Babilon, adica de Nabucodonosor, de Baltazar, de Darius si de Cirus. Deci, cand acel Cirus persanul imparatea in Babilon, l-a facut pe Daniil sfetnic credincios si de aproape al lui, fiindca da raspunsuri la toti. Si era un idol in Babilon, al carui nume era Bel, si se cheltuiau cu el, in fiecare zi, douasprezece masuri de faina de grau aleasa, patruzeci de oi si sase vedre de vin. Si imparatul cinstea idolul si mergea in fiecare zi de se inchina lui, iar Daniil se inchina Dumnezeului sau.
Si i-a zis lui imparatul: "Pentru ce nu te inchini lui Bel?" Iar Daniil a zis: "Pentru ca eu nu ma inchin idolilor, celor facuti de maini omenesti, ci Dumnezeului celui viu, Celui ce a zidit cerul si pamantul si are stapanire peste tot trupul". Si i-a zis lui imparatul: "Dar nu ti se pare tie ca Bel este Dumnezeu viu? Oare nu vezi cat mananca si bea in fiecare zi?" Si a zis Daniil, razand: "Nu te insela, imparate, pentru ca idolul acesta, pe dinlauntru este tarana, iar pe dinafara, arama, si n-a mancat nici n-a baut vreodata. Si, maniindu-se, imparatul a chemat pe slujitorii sai si le-a zis: "De nu-mi veti spune cine mananca bucatele acestea, apoi veti muri. Iar de-mi veti arata ca Bel le mananca, atunci va muri Daniil, pentru ca a hulit impotriva lui Bel". Si a zis Daniil imparatului: "Sa fie dupa cuvantul tau!" Si erau slujitorii lui Bel saptezeci la numar, afara de femei si de copii.
Au venit, dar, imparatul si cu Daniil la capistea lui Bel si au zis slujitorii: "Iata, noi iesim afara, iar tu, imparate, pune bucatele si vinul si incuie usile si le pecetluieste cu inelul tau. Si, venind maine, de nu le vei afla toate mancate de Bel, atunci sa murim, iar de vor fi mancate sa moara Daniil, care a mintit asupra noastra". Dar imparatul n-a bagat de seama ca ei facusera pe sub masa o intrare ascunsa si totdeauna intrau pe usa aceea si mancau bucatele. Si au iesit slujitorii, iar imparatul a pus bucatele lui Bel. Si a poruncit Daniil slugilor sale si au adus cenusa si a cernut-o prin toata capistea, de fata fiind numai imparatul. si, iesind, au incuiat usile si le-au pecetluit cu inelul imparatului si s-au dus. Si slujitorii au intrat noaptea, dupa obiceiul lor, cu femeile si cu copiii lor, si au mancat toate si au baut.
Si a doua zi, a venit imparatul, si Daniil cu dansul, la capiste si a zis: "Daniile, intregi sunt pecetile?" Iar el a zis: "intregi, imparate". Si indata, cum a deschis usile, privind spre masa, imaparatul a strigat cu glas mare: "Mare esti Bel si nici un viclesug nu este intru tine". Si a ras Daniil si a oprit pe imparatul ca sa nu intre inauntru si a zis: "Uita-te si vezi pardoseala capistei si cunoaste ale cui sunt urmele acestea". Si a zis imparatul: "Vad urme barbatesti si femeiesti si de copii". Si atunci, maniindu-se, imparatul a poruncit de a prins pe toti slujitorii si pe femeile lor si pe copii lor si ei i-au aratat lui usa cea ascunsa, prin care intrau si mancau cele de pe masa. Si i-a omorat pe ei imparatul si pe Bel l-a dat in mainile lui Daniil, care l-a sfaramat pe el, iar capistea aceea a risipit-o.
Si era in locul acela un balaur mare si il cinstea pe el Babilonul. Si a zis imparatului Daniil: "Oare si despre acesta vei zice ca este arama? Acesta este viu si mananca si bea. Nu vei putea zice ca acesta nu este Dumnezeu viu; deci inchina-te lui." Si a zis Daniil: "Domnului Dumnezeului meu ma voi inchina, ca acela este Dumnezeu viu; iar tu, imparate, da-mi mie stapanire si eu voi omoar acest halaur fara sabie si fara toiag". Si a zis imparatul: "Ti-l dau tie". Si a luat Daniil smoala si seu si par si le-a fiert impreuna si a facut un amestec pe care l-a aruncat in gura balaurului, si, mancandu-l, a murit balaurul si a zis Daniil: "iata inchinaciunile voastre". Atunci, babilonienii, auzind de aceasta, s-au maniat foarte si, pornind catre imparatul, au zis: "Imparatul s-a facut iudeu; pe Bel l-a sfaramat, iar pe balaur l-a omorat si pe preotii lui i-a taiat". Si au mai zis: "Da-ne noua pe Daniil, iar de nu, apoi te vom omori pe tine si toata casa ta." Si a vazut imparatul ca sunt foarte porniti impotriva lui si, silit fiind, a dat lor pe Daniil. Iar ei l-au aruncat in groapa leilor si a petrecut acolo sase zile. Si erau in groapa sapte lei si li se da lor in fiecare zi cate doua trupuri de osanditi si cate doua oi. Iar atunci nu le-au dat nimic, ca sa-l manance pe Daniil. Dar, Dumnezeu, a astupat gurile leilor, ca si atunci cand a fost aruncat intaia oara. Si statea Daniil impreuna cu leii in groapa, ca si cu niste mielusei blanzi.
Si era atunci in Iudeia Proorocul Avacum si acela a facut fiertura si a dumicat paine in blid si a mers la camp sa-l duca seceratorilor. Si a zis ingerul Domnului catre Avacum: "Du pranzul pe care il ai, in Babilon, lui Daniil, in groapa leilor". Si a zis Avacum: "Doamne, Babilonul nu l-am vazut si groapa leilor nu stiu unde este." Si l-a apucat ingerul Domnului de crestetul lui si l-a tinut de perii capului sau si l-a dus pe el in Babilon, deasupra gropii, intru repeziciunea duhului sau. Si a strigat Avacum, zicand: "Daniile, Daniile, ia pranzul pe care ti l-a trimis tie Dunmezeu". Si a zis Daniil: "O, ti-ai adus aminte de mine, Dumnezeule, si n-ai parasit pe cei ce Te iubesc pe Tine." Si, sculandu-se, Daniil a mancat. Iar ingerul lui Dumnezeu, iarasi, a dus pe Avacum indata in Iudeea, la locul sau, asa cum s-a aratat mai inainte si la viata Proorocului Avacum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu