Sfânta Biserica Ortodoxă

luni, 25 decembrie 2023

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La o cuvioasă şi o preacuvioasă: la Utrenie – Mt 25, 1-13, iar la Liturghie – Ga 3, 23-29; Lc 7, 36-50.

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La o cuvioasă şi o preacuvioasă: la Utrenie – Mt 25, 1-13.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 25 A doua parte a cuvântării eshatologice: parabola celor zece fecioare; parabola talanţilor; Judecata de Apoi.

1 Atunci asemăna-se-va împărăţia cerurilor cu zece fecioare care, luându-şi candelele, au ieşit întru întâmpinarea mirelui.

Lc 12:35-36

2 Dar cinci dintre ele erau nebune a şi cinci înţelepte.

3 Cele nebune, luându-şi candelele, n'au luat cu ele şi untdelemn.

Is 24:17

4 Iar cele înţelepte, odată cu candelele şi-au luat şi untdelemn în vase.

5 Dar zăbovind mirele, au aţipit toate şi au adormit.

6 Iar la miezul nopţii s'a făcut strigare: Iată, vine mirele!, ieşiţi întru întâmpinarea lui!.

Za 9:9 Lc 12:36 Lc 12:35-36

7 Atunci s'au sculat toate fecioarele acelea şi şi-au împodobit candelele.

Lc 12:35 Lc 12:35-36

8 Iar cele nebune le-au zis celor înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că nouă ni se sting candelele.

9 Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi-vă.

10 Deci, plecând ele să cumpere, a venit mirele, iar cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s'a închis.

Mt 7:21 Lc 13:25-27 Ap 19:7 Ap 19:9

11 Mai pe urmă au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne!

Mt 7:21 Lc 6:46 Lc 13:25-27

12 Iar el, răspunzând, le-a zis: Adevăr vă spun, pe voi nu vă ştiu!

Avc 1:13 Mt 7:21 Mt 7:23 Lc 13:25-27

13 Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua şi nici ceasul în care Fiul Omului va veni.

Mt 24:42 Mc 13:33-35 Lc 12:40 Lc 21:34 Lc 21:36 FA 20:31 1Co 16:13 Evr 13:17 1Ptr 4:7

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La o cuvioasă şi o preacuvioasă: la Liturghie – Ga 3, 23-29; 

Noul Testament

Epistola către Galateni

Cap. 3 Lege sau credinţă? Legea şi făgăduinţa. Robi şi fii.

23 Înainte însă de venirea credinţei noi eram păziţi sub lege, închişi fiind în vederea credinţei care avea să se descopere;
Ga 4:3

24 aşa că legea ne-a fost dată călăuză e spre Hristos, pentru ca noi să ne îndreptăţim prin credinţă;
Rm 3:31 Rm 10:4

25 iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub călăuză.

26 Fiindcă toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus.
In 1:12

27 Căci câţi în Hristos v'aţi botezat, în Hristos v'aţi îmbrăcat.
Rm 6:3 Rm 13:14

28 Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască; pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.
Ies 12:49 Iz 47:22 In 17:11 In 17:21 Rm 3:22 Rm 10:12 1Co 12:13 Ef 2:14 Col 3:11

28 Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască; pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.
Ies 12:49 Iz 47:22 In 17:11 In 17:21 Rm 3:22 Rm 10:12 1Co 12:13 Ef 2:14 Col 3:11
Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La o cuvioasă şi o preacuvioasă: la Liturghie –  Lc 7, 36-50.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 7 Vindecarea slugii sutaşului. Învierea tânărului din Nain. Trimişii lui Ioan Botezătorul. Mărturia lui Iisus despre Ioan. Ungerea lui Iisus de către o femeie păcătoasă.

36 Iar unul din farisei L-a rugat să mănânce cu el. Şi, intrând în casa fariseului, a stat la masă.
Mt 26:7 Lc 11:37

37 Şi iată că era în cetate o femeie păcătoasă; şi aflând că El stă la masă în casa fariseului, a adus un alabastru cu mir
Mt 26:7 Mc 14:3 In 11:2 In 12:3

38 şi stând la spate, lângă picioarele Lui, plângând a'nceput să-I ude cu lacrimi picioarele, şi cu părul capului ei le ştergea. Şi-I săruta picioarele şi le ungea cu mir.
Mt 26:7 Mc 14:3 In 11:2 In 12:3

39 Şi văzând fariseul care-L chemase, şi-a zis în sine: „Dacă acesta ar fi profet, ar şti cine este şi ce fel de femeie este aceasta care se atinge de el, că este păcătoasă...“.
Lc 15:2

40 Şi răspunzând Iisus, i-a zis: „Simone, am să-ţi spun ceva“. Iar el I-a zis: „Spune, învăţătorule!“

41 „Un cămătar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celălalt cu cincizeci.

42 Dar, neavând ei cu ce să plătească, i-a iertat pe amândoi. Deci, care dintre ei îl va iubi mai mult?“
Mt 18:27

43 Răspunzând Simon, a zis: „Cred că acela căruia i-a iertat mai mult“. Iar El i-a zis: „Drept ai judecat“.

44 Şi întorcându-Se către femeie, i-a zis lui Simon: „O vezi tu pe femeia aceasta? Am intrat în casa ta şi apă pe picioare nu Mi-ai dat; ea însă cu lacrimi Mi-a udat picioarele şi cu părul capului ei le-a şters.
Fc 18:4 In 13:5

45 Tu sărutare nu mi-ai dat; ea însă, de când am intrat, n'a încetat să-Mi sărute picioarele.
Rm 16:16 1Co 16:20 2Co 13:12 1Tes 5:26 1Ptr 5:14

46 Tu cu untdelemn capul nu Mi l-ai uns; ea însă cu mir Mi-a uns picioarele.
Ps 22:5

47 De aceea îţi spun: Iertate sunt păcatele ei cele multe, fiindcă mult a iubit. Iar cui i se iartă puţin, puţin iubeşte“.

48 Şi i-a zis ei: „Iertate îţi sunt păcatele!“
Mt 9:2-3 Mc 2:5 Mc 2:7 Lc 5:20-21

49 Şi cei ce şedeau împreună la masă au început să zică în sinea lor: „Cine este acesta, care şi iartă păcate?“
Mt 9:2-3 Mc 2:5 Mc 2:7 Lc 5:20-21

50 Şi i-a spus femeii: „Credinţa ta te-a mântuit; mergi în pace!“
Mt 9:22 Mc 5:34 Mc 10:52 Lc 8:48 Lc 17:9 Lc 18:42

Apostolul şi Evanghelia de obşte - La mai mulţi cuvioşi şi preacuvioşi mucenici: la Utrenie – Lc 6, 31-36, iar la Liturghie – Rm 8, 28-39; Mc 8, 34-38; 9, 1.

Apostolul şi Evanghelia de obşte - La mai mulţi cuvioşi şi preacuvioşi mucenici: la Utrenie – Lc 6, 31-36.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 6 Spicele culese sâmbăta. Vindecarea omului cu mâna uscată. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte.

31 Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, asemenea faceţi-le şi voi lor.
Tob 4:15 Mt 7:12 Rm 13:8-10

32 Şi dacă-i iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce mulţumire aveţi? Că şi păcătoşii-i iubesc pe cei care-i iubesc pe ei.
Mt 5:46

33 Şi dacă le faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire aveţi? Că şi păcătoşii tot aşa fac.
Is 58:3

34 Şi dacă daţi cu'mprumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire aveţi? Că şi păcătoşii le dau cu'mprumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai.
Dt 15:7-8 Mt 5:42-45 Lc 6:30

35 Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu'mprumut nimic nădăjduind b şi răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui-Preaînalt; că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi.
Lv 25:35-36 Dt 15:7-8 Is 58:4 Mt 5:42-45 Mc 5:7

36 Fiţi milostivi, aşa cum şi Tatăl vostru este milostiv.
Ies 34:6 Ps 102:8 Mt 5:48
Apostolul şi Evanghelia de obşte - La mai mulţi cuvioşi şi preacuvioşi mucenici: la Liturghie – Rm 8, 28-39;

Noul Testament

Epistola către Romani

Cap. 8 Viaţă întru Duhul. Slava ce va să fie. Iubirea lui Dumnezeu.

28 Şi ştim că celor ce-L iubesc pe Dumnezeu toate li se lucrează spre bine, celor ce sunt chemaţi potrivit planului Său;
Ef 1:11 Ef 3:11

29 că pe cei pe care mai dinainte i-a cunoscut, mai dinainte i-a şi rânduit să fie asemenea chipului Fiului Său, ca să fie El Întâi-născut între mulţi fraţi k.
In 20:17 1Co 15:49 Ef 1:4 Col 1:18 Evr 1:6

30 Iar pe cei pe care mai dinainte i-a rânduit, pe aceştia i-a şi chemat; şi pe cei pe care i-a chemat, i-a şi îndreptăţit; iar pe cei pe care i-a îndreptăţit, i-a şi slăvit l.
Rm 9:24 2Ptr 1:3

31 Ce vom zice deci în urma acestora? Dacă Dumnezeu e pentru noi, cine-i împotriva noastră?
Ps 22:4 Ps 44:7 Ps 44:11 Ps 55:11 Ps 117:6-7

32 El, Care pe Însuşi Fiul Său nu L-a cruţat, ci L-a dat morţii pentru noi toţi, cum oare nu ni le va dărui pe toate împreună cu El?
In 3:16

33 Cine va aduce pâră împotriva aleşilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce aduce îndreptăţire;
Is 50:8 Ap 12:10

34 cine este cel ce osândeşte?: oare Hristos, El, Cel ce a murit, ba mai degrabă Cel care a înviat, Cel ce şi este de-a dreapta lui Dumnezeu, Cel ce şi mijloceşte pentru noi?!...
Ps 109:1 Col 3:1 1In 2:1

35 Cine ne va despărţi de iubirea lui Hristos?: Oare necazul? sau strâmtorarea? sau prigoana? sau foametea? sau golătatea? sau primejdia? sau sabia?!...
2Co 12:10

36 Precum este scris: De dragul Tău suntem omorâţi toată ziua, socotiţi suntem ca nişte oi de'njunghiere.
Ps 43:22 1Co 4:11

37 Dar în toate acestea noi suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit.
In 16:33 1Co 15:57 1In 5:5 Ap 12:11

38 Fiindcă sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele viitoare, nici puterile,
Ef 6:12

39 nici înălţimea, nici adâncul m şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.
Apostolul şi Evanghelia de obşte - La mai mulţi cuvioşi şi preacuvioşi mucenici: la Liturghie –  Mc 8, 34-38; 9, 1.

Noul Testament

Evanghelia după Marcu

Cap. 8 Săturarea celor patru mii. Fariseii cer semn. Aluatul fariseilor şi al lui Irod. Vindecarea unui orb. Mărturisirea lui Petru. Întâia vestire a patimilor.

34 Şi chemând la Sine mulţimea, laolaltă cu ucenicii Săi, le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.
Mt 10:38 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26 Lc 14:27

35 Că tot cel ce va voi să-şi scape viaţa, O va pierde; iar cel ce-şi va pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui e.
Mt 10:39 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26 Lc 17:33 In 12:25

36 Că ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă şi să-şi păgubească sufletul?
Ecc 5:13 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26

37 Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?
Ps 48:7-8 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26

38 Că tot cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, de acela şi Fiul Omului Se va ruşina când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri“.
Mt 10:33 Mt 16:21-27 Mt 25:31 Mc 13:26 Lc 9:23-26 Lc 12:9 Rm 1:16 2Tim 2:12 1In 2:23

Noul Testament

Evanghelia după Marcu

Cap. 9 Schimbarea la faţă. Vindecarea copilului surdo-mut. A doua vestire a Patimilor. Cine este cel mai mare? Folosirea numelui lui Iisus. Pietre de poticnire.

1 Şi le spunea: „Adevăr vă grăiesc că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere“.
Mt 16:28 Mc 13:30 Lc 9:27 In 8:52

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La un cuvios mucenic: la Liturghie – 2 Tim 1, 3-18; Mc 8, 34-38; 9, 1.


Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La un cuvios mucenic: la Liturghie – 2 Tim 1, 3-18;

Noul Testament

Epistola Sfântului Apostol Pavel a doua către Timotei

Cap. 1 Salutare. Credincioşia faţă de Evanghelie.

3 Când zi şi noapte ne'ncetat te pomenesc în rugăciunile mele, Îi mulţumesc lui Dumnezeu pe Care din strămoşi b Îl slujesc în conştiinţă curată.

FA 23:1 FA 24:16 Flp 3:5

4 Aducându-mi aminte de lacrimile tale c, cu dor doresc să te văd ca să mă umplu de bucurie.

5 Plin sunt şi de amintirea neprefăcutei credinţe care este'n tine, aceea care mai întâi s'a sălăşluit în bunica ta Loida şi'n maica ta Eunichi şi despre care sunt încredinţat că e şi'n tine d.

Pr 17:6 FA 16:1

6 E pricina pentru care te îndemn să reînsufleţeşti e harul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele f.

FA 6:6 1Tim 4:14

7 Că Dumnezeu nu ne-a dat duh de temere, ci de putere şi de iubire şi de minte'nţeleaptă g.

Rm 8:15

8 Aşadar, nu te ruşina de mărturisirea asupra Domnului nostru, nici de mine, înlănţuitul Său h, ci fii părtaş la suferinţă pentru Evanghelie, potrivit puterii lui Dumnezeu

Mt 10:32 Rm 1:16

9 Care ne-a mântuit şi ne-a chemat cu chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci potrivit planului Său şi harului dat nouă întru Hristos Iisus mai înainte de timpurile veşnice i,

FA 15:11 Ef 1:4 Ef 2:8-9 Tit 3:5

10 dar care acum s'a vădit prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Iisus, Cel ce a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi nemurirea, prin Evanghelia

1Co 15:55 1Co 15:57 Evr 2:14 1Ptr 1:20

11 pentru care am fost eu pus propovăduitor şi apostol şi învăţător al neamurilor.

FA 22:21 1Tim 2:7 Tit 1:3

12 Pentru care pricină şi îndur aceste suferinţe; dar nu mă ruşinez, fiindcă ştiu în Cine mi-am pus credinţa; şi sunt încredinţat că puternic este El să păzească vistieria pe care mi-a încredinţat-o j până la Ziua aceea.

13 Întipăreşte-ţi în minte cuvintele sănătoase pe care le-ai auzit de la mine, în credinţa şi'n iubirea cea întru Hristos Iisus.

1Tim 6:3 Tit 2:1 1In 2:24

14 Păzeşte vistieria cea bună ce ţi-a fost încredinţată prin Duhul Sfânt Care locuieşte'ntru noi.

1Tim 6:20 Ap 3:11

15 Tu ştii că toţi cei din Asia s'au lepădat de mine, între care Fighel şi Ermoghen.

2Tim 4:16

16 Domnul să aibă milă de casa lui Onisifor k, căci de multe ori m'a însufleţit, iar de lanţurile mele nu s'a ruşinat;

2Tim 4:19

17 dimpotrivă, de'ndată ce-a venit în Roma, cu multă osârdie m'a căutat şi m'a găsit.

2Tim 4:19

18 Să-i dea Domnul ca'n Ziua aceea să afle milă de la Domnul. Şi cât de mult m'a slujit el în Efes, tu o ştii prea bine.

Mt 25:34-36 Iuda 1:21

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La un cuvios mucenic: la LiturghieMc 8, 34-38; 9, 1.

Noul Testament

Evanghelia după Marcu

Cap. 8 Săturarea celor patru mii. Fariseii cer semn. Aluatul fariseilor şi al lui Irod. Vindecarea unui orb. Mărturisirea lui Petru. Întâia vestire a patimilor.

34 Şi chemând la Sine mulţimea, laolaltă cu ucenicii Săi, le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.
Mt 10:38 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26 Lc 14:27

35 Că tot cel ce va voi să-şi scape viaţa, O va pierde; iar cel ce-şi va pierde viaţa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui e.
Mt 10:39 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26 Lc 17:33 In 12:25

36 Că ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă şi să-şi păgubească sufletul?
Ecc 5:13 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26

37 Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său?
Ps 48:7-8 Mt 16:21-27 Lc 9:23-26

38 Că tot cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat şi păcătos, de acela şi Fiul Omului Se va ruşina când va veni întru slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri“.
Mt 10:33 Mt 16:21-27 Mt 25:31 Mc 13:26 Lc 9:23-26 Lc 12:9 Rm 1:16 2Tim 2:12 1In 2:23

Noul Testament

Evanghelia după Marcu

Cap. 9 Schimbarea la faţă. Vindecarea copilului surdo-mut. A doua vestire a Patimilor. Cine este cel mai mare? Folosirea numelui lui Iisus. Pietre de poticnire.

1 Şi le spunea: „Adevăr vă grăiesc că sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere“.
Mt 16:28 Mc 13:30 Lc 9:27 In 8:52
Biblia Ortodoxă

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La cuvioşi şi nebuni pentru Hristos: la Utrenie – Lc 6, 17-23, iar la Liturghie – Ga 5, 22-26; 6, 1-21; Mt 4, 25; 5, 1-21.

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La cuvioşi şi nebuni pentru Hristos: la Utrenie – Lc 6, 17-23.

Noul Testament

Evanghelia după Luca

Cap. 6 Spicele culese sâmbăta. Vindecarea omului cu mâna uscată. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte.

17 Şi coborând împreună cu ei, a stat într'un loc şes, El şi mulţime numeroasă de ucenici ai Săi şi mulţime multă de popor din toată Iudeea şi din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră să-L asculte şi să se vindece de bolile lor.

Mt 4:25 Mt 12:15 Mt 14:36

18 Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau.

Mt 4:25 Mt 12:15 Mt 14:36

19 Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El, că putere ieşea dintr'Însul şi pe toţi îi vindeca.

Mt 4:25 Mt 12:15 Mt 14:36 Mc 5:30 Lc 8:45-46

20 Şi ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: „Fericiţi sunteţi voi, cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu.

Ps 50:17 Is 57:15 Mt 5:3 Iac 2:5

21 Fericiţi sunteţi voi, cei ce flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi sunteţi voi, cei ce plângeţi acum, că veţi râde.

Ps 125:3-6 Is 61:2-3 Is 65:13 Is 66:10 Ir 31:25 Mt 5:4 Lc 1:53 Ap 7:16-17

22 Fericiţi veţi fi când din pricina Fiului Omului vă vor urî oamenii şi vă vor izgoni dintre ei şi vă vor ocărî şi când ca pe un rău vă vor lepăda numele.

Mt 5:11-12 In 15:18-19 In 16:2 1Ptr 2:19 1Ptr 4:14

23 Bucuraţi-vă în ziua aceea şi tresăltaţi, că iată, răsplata voastră multă este în cer; că părinţii lor aşa le făceau profeţilor a.

2Par 36:16 Ne 9:26 Is 35:10 Mt 5:12 Mt 23:30-31 Lc 11:47

Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - la LiturghieGa 5, 22-26; 6, 1-21;

Noul Testament

Epistola către Galateni

Cap. 5 Libertatea creştină. Roada Duhului şi lucrarea cărnii.

22 Iar roada Duhului este iubire, bucurie, pace, îndelungă-răbdare, bunătate, facere de bine, credincioşie,
Sol 1:5 Rm 14:17 Ef 5:9 Col 3:12 2Ptr 6:7

23 blândeţe, înfrânare, curăţie; împotriva unora ca acestea nu este lege.
Sir 23:4-6 Rm 6:6 Ga 2:20 Col 3:135 1Tim 1:9 1Ptr 2:11 2Ptr 6:7

24 Iar cei ce sunt ai lui Hristos Iisus şi-au răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele.
Sir 23:4-6 Rm 6:6 Ga 2:2 Col 3:5 1Ptr 2:11

25 Dacă trăim cu duhul, cu duhul să şi umblăm.
Rm 8:4 Ga 5:16

26 Să nu fim iubitori de slavă deşartă, întărâtându-ne unii pe alţii, unii pe alţii pismuindu-ne.
Sol 14:14 Flp 2:3

Noul Testament

Epistola către Galateni

Cap. 6 Purtaţi-vă sarcinile unii altora! Îndemnuri cu mâna lui Pavel. Salutare de sfârşit.

1 Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşală, voi, cei duhovniceşti, îndreptaţi-l pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, veghind asupra ta însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită.
Sir 8:6 Mt 18:15 Iac 5:19

2 Purtaţi-vă sarcinile a unii altora, şi aşa veţi împlini legea lui Hristos b.
Rm 15:1 1Tes 5:14 Iac 1:25 Iac 2:12

1 Fraţilor, chiar de va cădea un om în vreo greşală, voi, cei duhovniceşti, îndreptaţi-l pe unul ca acesta cu duhul blândeţii, veghind asupra ta însuţi, ca să nu cazi şi tu în ispită.
Sir 8:6 Mt 18:15 Iac 5:19
Apostolul şi Evanghelia de obşte la Sfinţi - La cuvioşi şi nebuni pentru Hristos: la Liturghie – Mt 4, 25; 5, 1-21.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 4 Postul şi ispitirea lui Iisus. Începutul propovăduirii Sale în Galileea. Chemarea primilor patru apostoli. Vindecarea multor bolnavi.

5 Atunci diavolul L-a dus în Sfânta Cetate şi L-a pus pe aripa templului
Ne 11:1 Is 52:1 Iz 8:3 Iz 11:1 Iz 43:5 Dn 3:5 Mt 27:53 Lc 4:9 Ap 11:2 Ap 21:2 Ap 21:10 Ap 22:19 :

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 5 Predica de pe Munte; Fericirile. Apostolii sunt sarea pământului şi lumina lumii. Plinirea legii. Iubirea de vrăjmaşi.

1 Văzând Iisus mulţimile, S'a suit în munte: şi şezând El, au venit la Dânsul ucenicii Săi
Mt 15:29 In 6:3

2 Şi, deschizându-Şi gura, îi învăţa, zicând:

3 „Fericiţi cei săraci cu duhul a, că a lor este împărăţia cerurilor.
Ps 50:17 Is 57:15 Lc 6:20 Iac 2:5

4 Fericiţi cei ce plâng, că aceia se vor mângâia.
Ps 125:5-6 Is 61:2-3 Lc 6:21 In 16:20

5 Fericiţi cei blânzi, că aceia vor moşteni pământul.
Ps 24:9 Ps 36:11 Ps 36:29 Pr 2:21 Pr 16:21

6 Fericiţi cei ce flămânzesc şi însetează de dreptate, că aceia se vor sătura.
Ps 40:1 Is 55:1 Is 65:13 Is 66:2 Bar 2:18 Lc 1:53

7 Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui.
Pr 14:21 Sir 3:30 Mt 18:33 Iac 2:13

8 Fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.
Ps 23:4 Avc 1:13 Evr 12:14 1In 3:2 Ap 22:4

9 Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Is 32:17 Evr 12:14 Iac 3:18

10 Fericiţi cei prigoniţi pentru dreptate, că a lor este împărăţia cerurilor.
FA 5:41 Rm 8:17 1Ptr 3:14

11 Fericiţi veţi fi când din pricina Mea vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi, minţind, vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră. b
Mt 10:22 Lc 6:22 In 15:21 1Ptr 4:14

12 Bucuraţi-vă şi vă veseliţi, că plata voastră multă este în ceruri, că aşa i-au prigonit pe profeţii de dinaintea voastră.
2Par 36:16 Mt 23:30 Mt 23:34 Mt 23:37 Lc 6:23 FA 5:41 FA 7:52 Evr 10:35 Evr 11:32-38 Iac 5:10 1Ptr 1:6 :

13 Voi sunteţi sarea pământului; dacă sarea-şi va pierde gustul, cu ce se va săra?; de nimic nu mai e bună, decât să fie aruncată afară şi călcată în picioare de oameni.
Mc 9:50 Lc 14:34-35

14 Voi sunteţi lumina lumii; nu poate să se ascundă cetatea din vârful muntelui;
Pr 4:18 In 8:12 In 9:5 Flp 2:15

15 nici aprinde cineva făclie şi o pune sub obroc c, ci în sfeşnic, şi ea le luminează tuturor celor din casă.
Mc 4:21 Lc 8:16 Lc 11:33 Flp 2:15

16 Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât ei să vadă faptele voastre cele bune şi să-L slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.
Pr 4:18 In 15:8 Ef 5:8-9 Flp 1:11 Flp 2:15 1Ptr 2:12 1Ptr 4:11

17 Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau profeţii; n'am venit să stric, ci să plinesc d.
Mt 3:15 Rm 3:31 Rm 10:4

18 Că adevăr vă grăiesc: Înainte de a trece cerul şi pământul, nici o iotă sau o cirtă e din lege nu va trece până ce toate se vor împlini.
Ps 118:89 Ps 118:52 Is 40:8 Mal 2:6 Mt 24:35 Mc 13:31 Lc 16:17 Lc 21:33

19 Aşadar, cel ce va strica una din aceste porunci foarte mici şi astfel îi va învăţa pe oameni, foarte mic se va chema în împărăţia cerurilor; dimpotrivă, cel ce le va face şi astfel va învăţa, acela mare se va chema în împărăţia cerurilor.
1Co 15:9 Iac 2:10

20 Că vă spun: Dacă dreptatea voastră n'o va întrece pe a cărturarilor şi a fariseilor, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
In 10:35

21 Aţi auzit că s'a spus celor de demult: Să nu ucizi; iar cel ce va ucide, vrednic este de judecată.
Ies 20:13 Ies 21:12 Lv 24:17 Dt 5:17 Mt 19:18 Mc 10:19 Lc 18:20 Rm 13:9 Iac 2:11 1In 3:15

Apostolul şi Evanghelia de obşte - La o Sfântă muceniţă: la Utrenie – Mc 5, 24-34, iar la Liturghie – 2 Co 6, 1-10; sau Ga 3, 22-29; Mt 15, 21-28.

Apostolul şi Evanghelia de obşte - La o Sfântă muceniţă: la Utrenie – Mc 5, 24-34.

Noul Testament

Evanghelia după Marcu

Cap. 5 Vindecarea demonizatului din Gadara. Vindecarea femeii sângerânde; învierea fiicei lui Iair.

24 Şi a mers cu el. Şi mulţime multă Îl urma şi-L îmbulzea.
Mt 9:18-25 Lc 8:40-56 In 6:2

25 Şi era o femeie care de doisprezece ani avea scurgere de sânge.
Mt 9:18-25 Lc 8:40-56

26 Şi multe îndurase de la mulţi doctori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergând înspre rău.
Mt 9:18-25 Lc 8:40-56

27 Auzind ea de Iisus şi venind în mulţime şi fiindu-I în spate, s'a atins de haina Lui;
Mt 9:18-25 Mt 9:21 Mt 14:36 Mc 6:56 Lc 8:40-56

28 că-şi zicea: „De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca“ c.
Mt 9:18-25 Mt 9:21 Mt 14:36 Mc 6:56 Lc 8:40-56

29 Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s'a vindecat de boală.
Mt 9:18-25 Lc 8:40-56

30 Şi îndată cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El şi întorcându-Se către mulţime, a întrebat: „Cine s'a atins de hainele Mele?“
Mt 9:18-25 Lc 6:19 Lc 8:40-56

31 Şi I-au zis ucenicii: „Tu vezi mulţimea îmbulzindu-Te, şi zici: cine s'a atins de Mine?...“.
Mt 9:18-25 Lc 8:40-56

32 Şi El se uita împrejur s'o vadă pe aceea care făcuse aceasta.
Mt 9:18-25 Mt 9:22 Lc 8:40-56

33 Iar femeia, înfricoşându-se şi tremurând, ştiind ce i se făcuse, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a spus tot adevărul.
Mt 9:18-25 Lc 8:40-56

34 Iar El i-a zis: „Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boala ta!“
1Rg 1:17 1Rg 20:42 2Rg 15:9 4Rg 5:19 Mt 9:18-25 Mt 9:22 Mc 10:52 Lc 7:50 Lc 8:40-56 Lc 17:19 FA 16:36 Iac 2:16 :
Apostolul şi Evanghelia de obşte - La o Sfântă muceniţă: la Liturghie – 2 Co 6, 1-10

Noul Testament

Epistola A Doua către Corinteni

Cap. 6 Slujirea împăcării (continuare). Templul Dumnezeului Celui-Viu.

1 Fiind dar noi împreună-lucrători cu El, vă îndemn ca harul lui Dumnezeu să nu-l primiţi în zadar;
1Co 15:10 2Co 5:20

2 căci zice: La vreme potrivită te-am ascultat şi'n ziua mântuirii te-am ajutat; iată acum vremea potrivită, iată acum ziua mântuirii –
Is 49:8 Lc 4:18-19 Evr 3:7

3 nimănui întru nimic dându-i noi prilej de poticnire, pentru ca slujirea noastră să nu fie defăimată;
1Rg 2:24

4 dimpotrivă, întru toate înfăţişându-ne pe noi înşine ca slujitori ai lui Dumnezeu: în multă răbdare, în necazuri, în nevoi, în strâmtorări,
1Co 4:1 1Co 4:11 2Co 4:2 2Co 12:10

5 în bătăi, în temniţe, în tulburări, în osteneli, în privegheri, în posturi,
2Co 11:23-27

6 în curăţie, în cunoştinţă, în îndelungă-răbdare, în bunătate, în Duhul Sfânt, în iubire nefăţarnică,
1Tim 4:12 Iac 3:17

7 în cuvântul adevărului, în puterea lui Dumnezeu; prin armele dreptăţii cele de-a dreapta şi cele de-a stânga a,
1Co 2:4-5 2Co 10:4

8 prin slavă şi necinste, prin defăimare şi laudă; ca nişte amăgitori, şi totuşi iubitori de adevăr;
Ecc 8:14 Ecc 10:6

9 ca nişte necunoscuţi, şi totuşi bine cunoscuţi; ca nişte muribunzi, şi iată că trăim; ca nişte pedepsiţi, şi totuşi nu ucişi;
Ps 117:18 2Co 4:10

10 ca nişte întristaţi, dar pururea bucurându-ne; ca nişte săraci, dar pe mulţi îmbogăţindu-i; ca unii care n'au nimic şi pe toate le stăpânesc.
Pr 13:7 2Co 7:4 Flp 2:17 Flp 4:12 Col 1:24 1Tes 1:6
Apostolul şi Evanghelia de obşte - La o Sfântă muceniţă: la Liturghie – Ga 3, 22-29; 

Noul Testament

Epistola către Galateni

Cap. 3 Lege sau credinţă? Legea şi făgăduinţa. Robi şi fii.

22 Dar Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca prin credinţa în Iisus Hristos făgăduinţa să fie dată celor ce cred.
Rm 3:9 Rm 3:11-19 Rm 11:32

23 Înainte însă de venirea credinţei noi eram păziţi sub lege, închişi fiind în vederea credinţei care avea să se descopere;
Ga 4:3

24 aşa că legea ne-a fost dată călăuză e spre Hristos, pentru ca noi să ne îndreptăţim prin credinţă;
Rm 3:31 Rm 10:4

25 iar dacă a venit credinţa, nu mai suntem sub călăuză.

26 Fiindcă toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu prin credinţa în Hristos Iisus.
In 1:12

27 Căci câţi în Hristos v'aţi botezat, în Hristos v'aţi îmbrăcat.
Rm 6:3 Rm 13:14

28 Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască; pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus.
Ies 12:49 Iz 47:22 In 17:11 In 17:21 Rm 3:22 Rm 10:12 1Co 12:13 Ef 2:14 Col 3:1
Apostolul şi Evanghelia de obşte - La o Sfântă muceniţă: la Liturghie – Mt 15, 21-28.

Noul Testament

Evanghelia după Matei

Cap. 15 Spălarea mâinilor. Ce-l spurcă pe om. Vindecarea fiicei canaaneencei. A doua înmulţire a pâinilor.

21 Şi ieşind de acolo, Iisus a plecat în părţile Tirului şi ale Sidonului.
Mc 7:24-30

22 Şi iată, ieşind o femeie canaaneeancă din hotarele acelea, striga, zicând: „Miluieşte-mă, Doamne, Fiul lui David!, fiica mea este rău chinuită de demon“.
Mt 9:27 Mt 20:30-31 Mc 7:24-30 Mc 10:47 Lc 17:13 Lc 18:38-39

23 El însă nu i-a răspuns nici un cuvânt. Şi apropiindu-se ucenicii Săi, Îl rugau, zicând: „Elibereaz-o, că strigă în urma noastră“.
Mc 7:24-30

24 Iar El, răspunzând, a zis: „Nu sunt trimis decât la oile cele pierdute ale casei lui Israel“.
Is 11:12 Is 53:6 Ir 50:6 Iz 34:5 Iz 34:16 Za 11:4 Mt 10:6 Mc 7:24-30 Lc 19:10 Rm 15:8

25 Iar ea, venind, I se închina, zicând: „Doamne, ajută-mă!“
Mc 7:24-30

26 El însă, răspunzând, i-a zis: „Nu este bine să iei pâinea copiilor şi s'o arunci câinilor“. b
Mc 7:24-30

27 Iar ea a zis: „Da, Doamne, dar şi câinii mănâncă din fărâmiturile ce cad de la masa stăpânilor lor“.
Mc 7:24-30 Lc 16:21

28 Atunci răspunzând Iisus, i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa ta; fie ţie precum voieşti!“ Şi s'a tămăduit fiica ei din ceasul acela.
Mt 8:10 Mt 8:13 Mt 9:29 Mt 17:18 Mc 7:24-30

Av.Prof.Univ.Dr.Gheorghe Piperea - Este ziua de Crăciun! Fiți binecuvântați!

 

Este ziua de Crăciun! Fiți binecuvântați!

În această lună decembrie am văzut oameni afectați de stresul Crăciunului. Pare că unii au așteptat nu Crăciunul, ci trecerea cât mai rapidă a perioadei de Crăciun … Am citit multe postări îmbufnate, scrise morocănos de persoane nemulțumite că ceilalalți trăiesc spiritul Sărbătorilor de Crăciun altfel decât ar trebui. Că uită de subiectul sărbătorilor, care este Nașterea Domnului. Că aleargă după cadouri și chilipiruri, umflând conturile comercianților. Că se îmbuibă în loc să postească și să se roage. Că își pierd vremea prin târguri luminate și colorate pe bani prea mulți de la buget etc. Cei care ne dojenesc astfel nu sunt persoane rău-intenționate, dar îmbufnările lor morocănoase nu fac altceva decât să se înscrie în corul celor care vor ca tot ceea ce înseamnă Crăciunului să se anuleze, ca nu cumva omul nou să fie deturnat de la progres și de la magia științei.
Dar …
Așteptăm și celebrăm Crăciunul, adică simbolul Nașterii Domnului, cu credința că la anul o vom putea lua de la capăt, primeniți, liberați de eșecurile, zilele rele și necazurile de peste an. Când cântăm colinde despre vestea venirii pe Pământ a Domnului, despre victoria luminii, despre steaua care strălucește și lumii vestește, cântăm și sperăm la propria (re)naștere, la ieșirea noastră din groapa emoțională.
Cei care cred își pot recăpăta entuziasmul de a trăi, în felul magic și copilăresc de a fi al colindelor, care ne îndeamnă la străduința de a fi mai buni, chiar și sub forma obiceiul de a face daruri, de care profită comercianții.
Comerțul ocazionat de această credință și de tradițiile din jurul ei este mai onest decât continentele de bani făcuți din boala, captivitatea, frica și nenorocirea altora sau din crize, pandemii și războaie mai mult sau mai puțin inventate.
Crăciunul este și aspru, pentru că te provoacă, te obligă chiar la introspecție. Ce ai făcut cu viața ta? Ai fost bun? Ai oferit mai mult decât ai primit, ca să fii binecuvântat, așa cum spunea Sfântul Pavel? Ai încercat măcar să fii cea mai bună variantă a ta? Te-ai uitat sincer în oglindă fără să ai pornirea de a o sparge?
Să nu uităm: Crăciunul a fost, pe vremea comuniștilor, evadarea din chingile totalitare, ușa secretă, utilizată chiar și de nomenklatura comunistă, prin care reintram în universul (teoretic) interzis al credinței și libertate. A fost un continuu protest contra acelei tiranii.
Azi, când tradițiile străvechi și creștinismul sunt supuse unui neîntrerupt tir al anulării, Crăciunul redevine un portal al evadării din totalitarism.
Plandemia nu a reușit să ne anuleze bucuria de a trăi, credința, libertatea și magia sărbătorilor în familie, dar cei ce urăsc Crăciunul insistă să ne dez-încânte și să ne afunde în așa-zisa lor trezire prin invențiile lor corecte politic și crizele regizate cu scopul de a ne pune în permanentă stare de sub-viețuire, ca ființe șterse, invizibile, fără scânteiere și personalitate, simplu de remodelat.
Dar, mai ales, Crăciunul este despre apărarea contra nimicniciei, despre calea de urmat pentru a evita să devenim inutili social sau figurine de plastilină în mâinile rău-intenționate ale stăpânilor păpușilor.
Treziții, corecții politic, elitele de la căpătul sforilor – toți vor să evacueze credința din om și, mai ales, creștinismul. Însă acel gol creat prin evacuare nu se umple cu ateism (care, oricum, este urât, este cenușiu, este patetic), ci cu superstiții de înlocuire, precum covidismul, claimătciengiul, zodiacul, știința canonică sau antinatalismul (pentru care omul este virusul care infectează planeta, deci trebuie combătut și redus la stadiul de rumegător). Apostolii și sfinții sunt înlocuiții cu „eroii din linia întâi”, gretele, bilgheiții, obamele ...
Ateismul și religiile de substituție nu consideră omul decât o vietate a stupului, indistinctă, un contribuabil la bunăstarea roiului (dar, mai ales, a reginei ...), un luptător pentru „binele mai mare”, care vine din și pleacă înspre neant, unde nu este nimic și unde nu se regăsește cu nimeni, deci piere.
În schimb, credințele vechi și, mai ales, creștinismul văd în om un suflet nepieritor, a cărei scânteiere divină este vizibilă și aici, în viața pe Pământ, dar și în neantul etern.
Colindatul copiilor de Crăciun este despre bucuria și rostul vieții, despre libertate și despre scânteia divină din noi. Să avem grijă să nu se piardă acest tezaur. Îmbufnați și morocănoși sau nu, am fi toți pierduți în lipsa lui.
Colindul care spune “de Crăciun fii mai bun” nu este despre a fi bun doar o lună pe an, iar în restul anului să fii cum ai chef, ci despre a fi mai bun și mai onest cu tine pentru a te schimba emoțional și structural la anul.
Așa că, fraților, vă urez: (i) să fim onești și (ii) să fim mai buni, că avem nevoie de noi.