Șef lucrări Dr. Ing. Cotuna Otilia
UN STUDIU DE ACTUALITATE - ATACUL PĂSĂRILOR ASUPRA CULTURII DE FLOAREA SOARELUI
A apărut lucrarea ”ECONOMIC IMPACT OF BIRDS' ATTACKS ON SUNFLOWER CROPS - CASE STUDY” (Impactul economic al atacurilor păsărilor asupra culturii de floarea soarelui - studiu de caz) în revista Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.25, Issue 1, 2025. Revista este clasificată în ESCI edition (quartila Q3) și are factorul de impact 1.
Sumar din lucrare
Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea soarelui este puțin studiat în România și în general la nivel mondial. În studiul de față au fost analizate trei culturi de floarea soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara. Scopul studiului a fost de a evidenția pierderile economice produse de păsări în timpul răsăririi sau imediat după semănat cât și cele de dinaintea recoltatului. Hibrizii cultivați au fost NK Neoma și SY Futura AR. Daunele au fost estimate atât după răsărire cât și înainte de recoltat. Efectivele de păsări au fost apreciate vizual prin observații directe în câmp, în timpul hrănirii. Speciile de păsări identificate au fost Columba livia livia și Corvus frugilegus. Pierderile economice s-au calculat ținând cont de toate verigile tehnologice. Daunele au fost de 100% în sola A521 (2,5 ha) și 90% în A519 (6,5 ha). Sola A136 (14,84 ha) nu a fost atacată de păsări. Cheltuielile au fost de 3826,7lei/ha în anul 2024. Producțiile au fost de 0 kg (A521), 277 kg (A519) și 2670 kg (A136). Profit s-a realizat doar în sola A136 în cuantum de 1342,3 lei. Prețul de vânzare a fost de 1,8 lei/kg in 2024.
Extras din lucrare
În ultimii ani, păsările au devenit o problemă reală pentru multe zone agricole din România. Cele mai mari pagube se înregistrează cel mai des în solele situate în apropierea așezărilor urbane și rurale, a drumurilor, pădurilor, lizierelor, parcurilor. În aceste zone există arbuști și copaci unde păsările pot cuibări liniștite iar hrana este accesibilă. Dintre plantele cultivate, floarea soarelui este cea mai susceptibilă a fi atacată, fiind preferată de vrăbii, mierle, porumbei și ciori [Sausse & Levy, 2021]. Preferința păsărilor pentru floarea soarelui față de alte plante cultivate (porumb, grâu, orz etc) este raportată și de Klosterman et al. (2013).
Studiile cu privire la atacul păsărilor asupra culturilor de floarea soarelui sunt puține deoarece estimarea daunelor este de multe ori anevoioasă, mai ales dacă păsările nu sunt văzute în momentul hrănirii. Cele mai multe fac referire la atacul păsărilor după înflorit și în timpul maturării semințelor și foarte puține la daunele produse în timpul germinării și răsăririi plantelor de floarea soarelui [Linz et Hanzel, 1997). Aceeași autori arată că, la nivel mondial, speciile de păsări care atacă floarea soarelui fac parte din familiile Corvidae, Columbidae, Icteridae, Psittacidae, Passeridae și Cacatuidae.
În Europa, pagubele sunt produse la floarea soarelui de Passeridae (Passer montanus, Passer hispaniolensis), Columbidae (Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur) și Corvidae. Mențiuni despre pagubele produse de păsări la floarea soarelui în timpul răsăririi apar în Franța, Italia și Elveția [Sausse et Levy, 2021]. În Franța au fost raportate atacuri ale păsărilor din familiile Corvidae și Columbidae în timpul răsăririi. Sausse et al. (2021) arată că, în ultimii ani pagubele raportate sunt tot mai mari în timpul înființării culturilor.
În România, Arion (1958) menționează mai multe specii de păsări dăunătoare agriculturii: Corvus cornix L. (cioara cenușie vestică), Corvus cornix sardomus Kleinem (cioara cenușie estică), Corvus frugilegus L. (cioara de semănătură), Pica pica pica L. (coțofana), Passer montanus L. (vrabia de câmp), Passer domesticus L. (vrabia de casă). Aceleași specii sunt menționate și de Rădulescu & Săvescu (1967). Perju (1999) aduce în atenție speciile Columba livia livia L. (porumbelul domestic) și Streptopelia turtur L. (guguștiucul).
Dintre speciile de Columbidae, cele mai des întâlnite în arealele agricole din România sunt Columba livia livia și Columba palumbus iar dintre Corvidae, Corvus frugilegus [Georgescu, 2023]. Aceste păsări produc pagube importante la floarea soarelui și porumb în timpul răsăritului cât și înainte de recoltat în zonele de sud, sud - est și vest ale României. Georgescu et al. afirmă că, în perioada 2021 - 2022, cioara de semănătură a atacat masiv culturile de porumb și floarea soarelui, producând pagube importante.
Dacă în Europa atacul păsărilor este mai puțin studiat, pe continentul american se fac multe cercetări cu privire la metodele de evaluare a daunelor cât și cele prin care acestea pot fi îndepărtate de zonele agricole. Ernst et al. (2019) evaluează într-un studiu efectuat în Dakota de Nord, pagubele economice produse de păsări la floarea soarelui. Acesta arată că, pierderile în producție au fost cuprinse între 5 - 15% (considerate semnificative). Din punct de vedere financiar, pagubele înregistrate au fost de 28,6 milioane dolari [Ernst et al., 2019].
În Argentina sunt raportate pierderi între 5% și 20% în producție, atunci când plantele de floarea soarelui sunt atacate la maturitate. Incidența plantelor atacate se situează între 21 - 35% [Bernardos et Farell, 2012; Vitti et Zuil, 2012].
Fermierii din România raportează mai rar pagubele produse de păsări în timpul răsăririi plantelor de floarea soarelui. Cel mai des sunt raportate daunele din timpul maturării plantelor, când păsările se hrănesc masiv. Lupta cu păsările este cel mai adesea pierdută de către fermieri, care nu le pot ține sub control cu nici o metodă cunoscută. În trecut, insecticidele neonicotinoide utilizate la tratarea semințelor asigurau o scurtă protecție în timpul răsăririi. În prezent acestea sunt interzise iar daunele cresc. Fermierii sunt nevoiți uneori să renunțe la cultura florii soarelui din cauza păsărilor flămânde [Abid, 2019].
Acest studiu a fost realizat pe baza unei situații excepționale din anul 2024, când două parcele de floarea soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara au fost compromise de păsări imediat după semănat. Această situație a fost analizată comparativ cu o parcelă de floarea soarelui care nu a fost atacată de păsări fiind înființată la distanță mai mare. Au fost estimate și daunele din perioada premergătoare recoltatului. Scopul studiului a fost de a evidenția pagubele în producție, costurile cu semănatul și reînsămânțările ulterioare cât și cu alte verigi tehnologice. Concluzia studiului a fost că, impactul economic al atacurilor păsărilor în perioada de răsărire este major.
În solele situate în apropierea orașului Timișoara (A519 și A521), severitatea atacurilor păsărilor a fost foarte ridicată în anul 2024. Într-una din sole, imediat după semănat, sute de păsări flămânde au consumat semințele. În câteva zile, viitoarea cultură de floarea soarelui a fost compromisă total. La fel s-a întâmplat și după prima reînsămânțare cât și după a doua. Această parcelă nu a mai fost cultivată cu nici o plantă în anul 2024 din cauza agresivității păsărilor. În cazul de față, atacul în faza de răsărire a compromis cultura în totalitate (o situație excepțională). După Clark et al. (2015), păsările care atacă floarea soarelui se hrănesc cu semințe și tinere plăntuțe în faza de cotiledon. Hrana păsărilor din familia Columbidae constă în semințe și ierburi, pe când cele din Corvidae sunt omnivore și oportuniste, fiind în strânsă legătură cu sistemele de cultură ale plantelor, cu anotimpul cât și cu resursele disponibile în mediu.
Distrugerea timpurie a semănăturilor de floarea soarelui este o problemă importantă pentru fermierii din Europa, deoarece ei pot renunța să mai cultive floarea soarelui [Sausse & Robert, 2017].
Într-o altă solă, în urma atacului din perioada de răsărire s-au pierdut 75% din plante. Plantele rămase (25%) au vegetat foarte bine formând calatidii mari. După înflorit a început atacul păsărilor (predominant Corvidae) care au început să consume achenele. O primă evaluare a fost făcută la data de 04.08.2024 când s-a constatat că toate calatidiile erau atacate, păsările consumând achenele de la margine. Procentual, atacul în această perioadă s-a situat între 20 - 30% semințe lipsă din calatidii. A doua evaluare s-a realizat la data de 04.09.2024, înainte de recoltat. Calatidiile nu mai aveau semințe în procent de 80% - 90%, unele chiar 100%. Producția/ha a fost de 277 kg/ha iar cea totală de 1800 kg (pe 6,5 ha). Costurile/ha au fost de 3826,7 lei iar pierderile de 3328,2 lei. Vânzarea s-a realizat la prețul pieței (1,8 lei/kg), obținându-se 498,5 lei/ha.
Daunele produse de păsări în solele de floarea soarelui au fost de 100% pe 2,5 ha și 90% pe 6,5 ha. Localizarea acestora în zona periurbană, prezența perdelelor forestiere în apropiere, împădurirea unor zone pentru a crea un habitat natural pentru păsări sunt factori care au dus la creșterea populațiilor de păsări. Se cunoaște că, păsările produc pagube în toate zonele agricole din lume. Rezultatele studiului de față sunt în acord și cu ale altor cercetători. Gül et al. (2018) au raportat daune cuprinse între 10 și 51,19% la floarea soarelui. După Ilter (1982), pagubele pot crește cu 60% când culturile sunt înființate în apropierea pădurilor, lizierelor, așezărilor urbane și rurale.
În România, în partea de Vest, Sud și Sud - Est (Georgescu, 2023), în ultimii cinci ani, frecvent sunt raportate pagube produse de păsări (Columbidae și Corvidae) la floarea soarelui (și nu numai) în timpul germinării și răsăririi. Dacă în trecut se cunoștea că păsările atacă plantele la maturitate, consumând achenele din calatidii, acum pagubele din timpul răsăririi sunt tot mai dese. De cele mai multe ori, fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze sau chiar să renunțe a mai cultiva floarea soarelui în anumite areale, în special în cele situate în apropierea așezărilor urbane.
În revizia lui Saussa & Levy, publicată în 2021 se arată că, în Europa de Vest, ”daunele care odată erau limitate la plantele de floarea soarelui maturate devin acum vizibile la răsărire”. Aceeași autori evidențiază în urma amplei documentări că asistăm la un fenomen în această privință. Ei susțin că modificările climatice la nivel global influențează tehnologiile agricole și implicit activitatea păsărilor dăunătoare agriculturii. Suntem în acord cu aceste aspecte.
O problemă actuală în Câmpia Banatului este că, suprafețele de teren din apropierea orașelor rămân de multe ori necultivate din cauza atacurilor păsărilor. Predominant s-au înmulțit excesiv specii din familiile Corvidae și Columbidae, sedentare și oportuniste care se înmulțesc continuu deoarece găsesc foarte ușor surse de hrană și cuibărit în zonele limitrofe așezărilor urbane și rurale (gospodării, gropi de gunoi, terenuri agricole, pășuni, liziere, parcuri etc).
Metodele de control utilizate pentru alungarea păsărilor de pe semănături nu mai dau rezultate deloc. Nu le mai sperie nimic. Ies în evidență speciile de Corvidae care sunt recunoscute pentru inteligența lor. Ele sunt capabile să găsească cu precizie semințele proaspăt semănate. Consumă semințe și plăntuțe imediat după răsărire. Când plantele de floarea soarelui sunt maturate, mănâncă semințele și lasă cojile în calatidii și pe sol. Prin comparație, speciile de Columbidae nu excelează din punct de vedere cognitiv, bazându-se mai mult pe simțuri. După semănat aceștia consumă plăntuțe tinere și cotiledoane [Dufour et al., 2012].
Pierderile economice apărute în câmpurile studiate au strânsă legătură cu înființarea acestora pe terenuri din apropierea orașului Timișoara unde păsările sunt prezente an de an. La asta se adaugă și faptul că, în apropiere există o lizieră unde păsările pot cuibări nestingherite.
CONCLUZII
Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea soarelui este uriaș în apropierea orașelor, satelor, pădurilor, lizierelor etc. An de an, fermierii reclamă pierderi economice mai mici sau mai mari. Pierderile financiare sunt în strânsă legătură cu amplasarea culturilor, efectivele de păsări din zonă și sursele de hrană.
Pagubele produse de păsări în cele două culturi de floarea soarelui amplasate în apropierea orașului Timișoara au fost ridicate, acestea fiind compromise total. În zona analizată, astfel de evenimente au loc în fiecare an, indiferent de plantele cultivate. Atacurile produse de Corvidae și Columbidae sunt tot mai dese și mai agresive în ultimii ani în Banat, deoarece populațiile au crescut, mai ales cele de Columba livia livia și Corvus frugilegus. Floarea soarelui este mult mai vulnerabilă la atacul păsărilor, de aceea nu ar trebui cultivată în apropierea zonelor locuite.
În România, studiile cu privire la daunele produse de păsări în culturile agricole nu există sau dacă există nu sunt publice, deși zonele de cuibărire ale diferitor specii de păsări se cunosc, existând hărți în acest sens.
În viitor sunt necesare studii în toate zonele agricole ale României pentru estimarea populațiilor de păsări și a pagubelor produse.
