Lectionar - Săptămâna a XXXIV-a după Rusalii:Duminica Fiului Risipitor: La Utrenie, Evanghelia Învierii care va fi de rând, iar la Liturghie – 1 Co 6, 12-20;
Noul Testament
Epistola Întâi către Corinteni
Cap. 6 Creştini în faţa tribunalelor păgâne. Slăviţi-L pe Dumnezeu în trupurile voastre!
12 Toate-mi sunt îngăduite, dar nu toate-mi sunt de folos. Toate-mi sunt îngăduite, dar eu nu voi fi stăpânit de ceva.
Ecc 3:1 Ecc 8:6 Sir 37:28 1Co 10:23
13 Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate, dar Dumnezeu le va nimici – şi pe acesta ca şi pe acelea. Trupul însă nu este pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup.
Mt 15:17 Rm 6:13 1Co 15:50 1Tes 4:3-5
14 Iar Dumnezeu, Cel ce L-a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea Sa.
Rm 6:5 Rm 8:11 1Co 15:15 1Co 15:20 2Co 4:14 1Tes 4:14
15 Nu ştiţi oare că trupurile voastre sunt mădulare ale lui Hristos? Voi lua deci mădularele lui Hristos ca să fac din ele mădularele unei desfrânate? Să nu fie!
FA 15:20 Rm 12:5 1Co 12:27 Ef 5:3 Ef 5:30 1Tes 4:4
16 Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânată este un trup cu ea? Că vor fi – zice Scriptura – cei doi un trup.
Fc 2:24 Cant 7:8 Mt 19:5 Mc 10:7-8 Ef 5:31
17 Iar cel ce se lipeşte de Domnul este un duh cu El.
In 17:21-23 Rm 8:9-11 Ga 2:20
18 Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va face omul este în afară de trup; dar cel ce se desfrânează, păcătuieşte în trupul său.
19 Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu g al Duhului Sfânt, Cel ce este întru voi, Cel pe care de la Dumnezeu Îl aveţi?; şi că voi nu sunteţi ai voştri?:
In 2:21 1Co 3:16 2Co 6:16
20 căci cu preţ aţi fost cumpăraţi h! Slăviţi-L dar pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu!
1Co 7:23 Ga 3:13 Flp 1:20 1Ptr 1:18-19 Ap 14:4
Lectionar - Săptămâna a XXXIV-a după Rusalii:Duminica Fiului Risipitor: La Utrenie, Evanghelia Învierii care va fi de rând, iar la Liturghie – Lc 15, 11-32. Noul Testament
Evanghelia după Luca
Cap. 15 Trei parabole: Oaia rătăcită; Drahma pierdută; Fiul risipitor.
11 Şi a zis: „Un om avea doi fii.
Mt 21:28
12 Şi cel mai tânăr din ei i-a zis tatălui său: Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine. Şi el le-a împărţit averea.
13 Şi nu după multe zile, adunând toate b, fiul cel mai tânăr s'a dus într'o ţară'ndepărtată şi acolo şi-a risipit averea trăind în desfrânări.
Pr 21:3
14 Şi după ce a cheltuit totul, s'a făcut foamete mare în ţara aceea şi el a început să ducă lipsă.
Pr 5:11
15 Şi ducându-se, s'a alipit de unul din locuitorii acelei ţări, iar acesta l-a trimis la ţarinile sale să pască porcii.
16 Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nimeni nu-i dădea.
Lc 16:21
17 Dar venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame!
18 Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, greşit-am Cerului c şi faţă de tine;
Ps 50:4 Os 14:3 Am 4:12
19 nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.
Lc 6:22
20 Şi sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, tatăl său l-a văzut şi i s'a făcut milă şi, alergând, i-a căzut pe grumaz şi l-a sărutat.
Is 49:15 Iz 16:15 Tob 11:9 Mt 10:24-25
21 Şi i-a zis fiul: Tată, greşit-am Cerului şi faţă de tine şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău.
22 Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi-i degrabă haina cea mai scumpă şi-l îmbrăcaţi, şi inel puneţi-i pe mână, şi încălţăminte în picioare;
23 şi aduceţi viţelul cel îngrăşat, înjunghiaţi-l şi, mâncând, să ne veselim;
24 căci acest fiu al meu era mort şi a înviat, pierdut era şi s'a aflat. Şi au început să se veselească.
Lc 15:32 Ef 2:1 Ef 2:5 Ef 5:14 Col 2:13 Ap 3:1
25 Iar fiul lui cel mai mare era la ţarină. Şi când a venit şi s'a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri.
26 Şi chemând-o pe una din slugi, a întrebat: Ce sunt acestea?
27 Iar ea i-a spus: Fratele tău a venit şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos.
28 Şi el s'a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl său, ieşind, îl ruga.
Pr 25:8
29 Iar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de atâţia ani îţi slujesc şi niciodată nu ţi-am călcat porunca. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei;
30 dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, pentru el ai înjunghiat viţelul cel îngrăşat...
31 Iar el i-a zis: Fiule, tu'ntotdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt.
In 17:10
32 Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s'a aflat“ d.
Lc 15:24 Ef 2:5
