Fiscalitatea ofensivă și riscul de abuz de putere
Din data de 1 iulie 2024, adică peste mai puțin de o săptămână, intră în vigoare dispoziția din Legea 296/2023 de modificare a Codului fiscal care ridică de la 16% la 70% cota de impunere a așa-numitelor „venituri din surse nedeclarate”.
În actuala sa formă (încă în vigoare), art. 117 din Codul fiscal dispune:
„Orice venituri constatate de organele fiscale […], a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor”.
Noua formă a art. 117, aplicabilă din 1 iulie 2024, păstrează formularea, dar ridică de la 16 la 70% cota de impunere.
Notă intermediară: „baza impozabilă ajustată” înseamnă suma pe care fiscul o descoperă asupra contribuabilului controlat, în conturile sale sau de tip revolut ori în conturile unor interpuși, sumă care conține și neniturile din sursă identificată, declarată.
În mod normal, noua cotă de impozit, de 70%, ar trebui să fie aplicabilă doar veniturile „din sursă neidentificată” obținute după 1 iulie 2024, iar nu și pentru cele constatate, de exemplu, de inspectorul fiscal sau de anti-fraudă, la un control de după 1 iulie 2024, dar vizând venituri anterioare. Altfel, decizia de impunere ar fi ilegală și ilegitimă, pentru că ar încălcă în mod direct și flagrant, pe față, principiului constitutional al ne-retroactivității legii.
Interesant este că, potrivit art. 4 alin.1 din Codul fiscal, orice majorare de taxe sau impozite se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului viitor celui în care s-a edictat majorarea. În cazul cotei de impozit pe veniturile din surse neidentificate, majorate de la 16 la 70%, aplicabilitatea sa este amânată chiar de Codul fiscal până la 1 ianuarie 2025.
Nu există, însă, niciun motiv să credem că guvernul actual, din foame de bani, nu va pretinde fiscului să aplice această taxă chiar din 1 iulie 2024 și chiar retroactiv.
De observat și caracterul sanționator, ba chiar pedepsitor al reglementării: statul îi aplică cetățeanului care nu știe când și cum să declare un venit despre care … nu știa că trebuie declarat, o pedeapsă constând într-un impozit retroactiv de 70% pe întreaga sumă descoperită a fi „din surse neindentificate”, la care se adaugă o dobândă de 0,02%, precum și o penalitate de nedeclarare de 0,08%, ambele pe zi de întârziere. Cumulat, aceste două pedepse sumplimentare înseamnă 0,1% pe zi de întârziere, deci 36,5% pe an … Așadar, acel venit nu doar că este (hiper)impozitat, el este pur și simplu confiscat, urmând și executarea silită pe casă, mașină, cățel și purcel …
Cei vizați, cu precădere, vor fi: românii care trimit bani acasă din străinătate, influencerii de pe tik tok, feisbuc, Instagram etc., care realizează venituri din donații*, precum și operațiunile de videochat sau cele cu cryptomonede.
Cu titlu de pont pe care îl ofer cu titlu gratuit, arăt că sumele primite cu titlu de donație propriu-zisă sau de dar manual sunt scutite de impozit, așa cum rezultă din art. 61 lit. p) din Codul fiscal.
Numai că donația propriu – zisă (nu și darul manual) trebuie făcută prin act notarial.
Pe de altă parte, cei care trimit bani acasă copiilor, părinților sau apropiaților, cash sau prin sisteme de plată de tip revolut, trebuie să poată proba că sursa acestor plăți o reprezintă venituri din sursă identificată, altfel riscul este de a se aplica un impozit de 70%, prin recalificarea pe care o poate efectua organul fiscal, potrivit principiului prevalenței economicului asupra juridicului.
Darurile manuale, care nu necesită act notarial, chitanță, factură etc., și nu depășesc un nivel decent pe fiecare dăruitor în parte, nu sunt supuse impozitului. Intră aici darurile de nuntă sau de botez ori bacșișul pentru lăutari sau ospătari. Sunt incluse atât bunurile, cât și valorile de genul bijuteriilor, titlurilor de valoare sau al aurului financiar. Evident, sunt incluși și banii cash.
Singura problemă va fi de interpretare și aplicare a legii.
Dacă inspectorul fiscal sau anti-frauda vor decide că aceste donații sau daruri manuale sunt sau provin din venituri fără sursă clară și legitimă de proveniență, tot ce îi râmâne de făcut împricinatului este să plătească, pentru a nu risca executări silite, după care să conteste în justiție și să spere că, peste mai puțin de 5 ani, va primi câștig de cauză și va fi despăgubit de fisc.
Dacă decideți să luptați, șineți cont și de cele spuse mai sus, referitoare la aplicabilitatea în timp a legii modificatoare a taxelor.
În acest caz, spor la procese.
*pe internet se obțin sume mari din „donații”, subscripții, like-uri etc.; acestea sunt, în fapt, operațiuni juridice similare cu prețul biletelor de spectacole, cu drepturile de televizare/radiodifuzare sau cu drepturile patrimoniale de autor; prin recalificare, organul fiscal poate decide că donația este, de fapt, o formă mascată de venituri din activități independente
