Iconographer Daniel Neculae
Lecționar – Saptămâna I după Paști: Marți
Noul Testament
Evanghelia după Luca
Cap. 1 Adresare introductivă. Vestirea naşterii lui Ioan Botezătorul. Bunavestire. Maria la Elisabeta; cântarea Mariei. Naşterea lui Ioan Botezătorul.
47 şi să se bucure duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu,
Ps 34:9 1Rg 2:1-10 Avc 3:18 Is 61:10
48 că El a căutat spre smerenia roabei Sale;
că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile;
Fc 30:13 1Rg 1:11 1Rg 2:1-10 Mal 3:12 Lc 11:27
Vechiul Testament
Facerea
Cap. 2 Ziua odihnei Domnului. Omul în mijlocul lumii şi al raiului. Întâia familie.
14 Şi râul al treilea este Tigrul; acesta curge prin faţa Asiriei; iar râul al patrulea este Eufratul.
Dn 10:4
15 Şi Domnul Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise şi l-a pus în rai ca să-l lucreze şi să-l păzească.
16 Şi Domnul Dumnezeu i-a dat lui Adam poruncă şi i-a zis: „Din toţi pomii raiului poţi să mănânci,
17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, cu moarte vei muri!“
Fc 3:11 Sir 14:18 Rm 5:12 Rm 6:23 1Co 15:21
18 Şi a zis Domnul Dumnezeu: „Nu este bine să fie omul singur; să-i facem ajutor pe potriva lui“.
Mal 1:14 Tob 8:6 1Co 11:9
19 Şi din pământ a mai zidit Domnul Dumnezeu toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului m şi le-a adus la Adam ca să vadă cum le va numi; şi oricum va numi Adam toată fiinţa vie, ea aşa se va numi.
Ecc 3:20 Sir 17:7
20 Şi a pus Adam nume tuturor dobitoacelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor câmpului; dar pentru Adam nu s'a găsit ajutor pe potriva lui.
Sir 17:6
21 Atunci Domnul Dumnezeu a adus asupra lui Adam un somn adânc, şi el a adormit; şi a luat una din coastele lui şi locul ei l-a plinit cu carne.
1Cor 11:8
Vechiul Testament
Facerea
Cap. 24 Căsătoria lui Isaac cu Rebeca.
12 Şi a zis: „Doamne, Dumnezeul stăpânului meu Avraam, uşurează-mi astăzi calea şi fă milă cu stăpânul meu Avraam!
13 Iată, eu stau lângă această fântână la care fetele celor ce locuiesc în cetate ies să scoată apă.
14 Ei bine, fecioara căreia eu îi voi zice: Apleacă-ţi urciorul să beau! şi care-mi va răspunde: Bea, şi-ţi voi adăpa şi cămilele până se vor sătura!..., ea să fie aceea pe care Tu i-ai rânduit-o robului Tău Isaac, şi prin aceasta voi cunoaşte că faci milă cu stăpânul meu Avraam...“.
15 Şi a fost că mai'nainte de a fi terminat el de vorbit în cugetul său, iată că ieşea cu urciorul pe umăr Rebeca, fata lui Batuel, fiul Milcăi, femeia lui Nahor, fratele lui Avraam.
Fc 22:23
16 Fata era foarte frumoasă la chip, era fecioară, încă n'o cunoscuse nici un bărbat. Şi dacă s'a coborât la fântână, şi-a umplut urciorul şi a urcat înapoi.
17 Atunci slujitorul lui Avraam a alergat înaintea ei şi i-a zis: „Dă-mi să beau puţină apă din urciorul tău!“
3Rg 17:10 In 4:7
18 Iar ea a zis: „Bea, domnul meu!“ Şi grăbindu-se să-şi aplece urciorul pe braţ, i-a dat să bea
19 până ce el n'a mai vrut. Apoi a zis: „Şi cămilelor tale le voi scoate apă până ce toate-şi vor potoli setea“.
20 Şi'n grabă şi-a deşertat urciorul în adăpătoare şi a alergat iar la fântână să scoată apă, şi a adăpat toate cămilele.
21 Iar omul o măsura din ochi şi tăcea, dorind să ştie dacă Domnul i-a deschis drumul cel bun sau nu.
22 Şi a fost că după ce cămilele toate au isprăvit de băut, omul a luat un inel de aur, în greutate de o jumătate de siclu, iar pentru mâinile ei două brăţări în greutate de zece sicli de aur
23 şi a întrebat-o, zicând: „A cui fată eşti tu? spune-mi, te rog; şi dacă'n casa tatălui tău se află oarece loc pentru noi, să rămânem peste noapte?“
24 Iar ea i-a zis: „Sunt fata lui Batuel al Milcăi, pe care ea i l-a născut lui Nahor“.
25 Apoi i-a zis: „Avem din belşug şi paie şi fân, şi loc să rămâneţi peste noapte“.
26 Şi omul s'a plecat şi s'a închinat Domnului şi a zis:
Jd 7:15
27 „Binecuvântat fie Domnul Dumnezeul stăpânului meu Avraam, Cel ce dreptatea şi adevărul c nu Şi le-a îndepărtat de la stăpânul meu; Domnul este Cel ce mi-a deschis drumul spre casa fratelui stăpânului meu“.
28 Iar fata a alergat acasă la maică-sa d şi a povestit toate acestea.
29 Rebeca însă avea un frate, al cărui nume era Laban. Laban a alergat afară spre omul acela, la fântână.
30 Fost-a deci că dacă a văzut el inelul, precum şi brăţările la mâinile surorii sale, şi dacă a auzit cuvintele Rebecăi, sora sa, care spusese: „Iată cum mi-a vorbit mie omul acela!“, s'a dus la acel om, care şedea'n preajma cămilelor, la fântână,
31 şi i-a zis: „Intră, binecuvântatul Domnului!; de ce stai afară? că eu ţi-am gătit casă, precum şi loc pentru cămilele tale“.
32 Aşa că omul a intrat în casă; şi [Laban] a despovărat cămilele şi le-a dat paie şi fân; iar lui şi oamenilor care erau cu el, apă să-şi spele picioarele.
33 Apoi le-a pus înainte mâncare, dar el [omul] a zis: „Eu nu voi mânca până nu voi spune ce am de spus“. „Spune!“, i-a zis [Laban].
34 Atunci el a zis: „Eu sunt slujitorul lui Avraam.
35 Domnul l-a binecuvântat foarte pe stăpânul meu şi l-a înălţat; şi i-a dat turme şi cirezi, argint şi aur, robi şi roabe, cămile şi asini.
Fc 13:2 Fc 30:43
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu