Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Joi: Tit 1, 5-14; Luca 20, 9-18

 

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Joi: Tit 1, 5-14

Capitolul 4. Salutare. Lucrarea lui Tit în Creta.

5 Pentru aceasta te-am lăsat în Creta, ca să pui rânduială în cele ce-au mai rămas e și ca'n fiecare cetate să așezi preoți așa cum ți-am poruncit eu:

6 dacă cineva este fără prihană, bărbat al unei singure femei, având copii credincioși și'n afara oricărei învinuiri de rele purtări sau de nesupunere.

7 Fiindcă episcopul trebuie să fie fără prihană, ca un iconom al lui Dumnezeu, nu îngâmfat, nu mânios, nu bețiv, nu bătăuș, nu poftitor de câștig rușinos,

8 ci primitor de străini, iubitor al binelui, cu stăpânire de sine, drept, cuvios, înfrânat,

9 strâns legat de cuvântul cel vrednic de crezare al învățăturii, destoinic atât să'ndemne întru învățătura cea sănătoasă, cât și să-i mustre pe cei ce vorbesc împotriva ei.

10 Pentru că sunt mulți nesupuși, grăitori în deșert și înșelători, mai ales cei din tăierea'mprejur,

11 cărora trebuie să li se închidă gura ca unora care pentru câștig rușinos răvășesc familii'ntregi, învățând ce nu trebuie.

12 Unul dintre ei, chiar profet de-al lor, a zis: „Cretanii, pururea mincinoși, fiare rele, pântece leneșe“ f.

13 Mărturia aceasta este adevărată; pentru care pricină mustră-i cu asprime, ca să fie sănătoși în credință

14 și să nu-și plece mintea la basmele iudaice și la poruncile unor oameni care se abat de la adevăr.

Lecționar - Săptămâna a XXVIII - a după Rusalii Joi: Luca 20, 9-18

Capitolul 20 Botezul lui Ioan și autoritatea lui Iisus. Parabola lucrătorilor nevrednici. Banul cezarului. Despre învierea morților. Fiu și Domn al lui David.

9 Și a început să-i spună poporului parabola aceasta: „Un om a sădit vie și a dat-o pe seama lucrătorilor și a plecat departe pentru multă vreme.

10 Și la vremea cuvenită a trimis la lucrători un slujitor ca să-i dea din rodul viei. Lucrătorii însă, bătându-l, l-au trimis fără nimic.

11 Și a trimis apoi un alt slujitor; dar ei, bătându-l și pe acela și batjocorindu-l, l-au trimis fără nimic.

12 Și după aceea l-a trimis pe al treilea; dar ei, rănindu-l și pe acela, l-au alungat.

13 Și stăpânul viei a zis: Ce voi face? Îl voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate că de el se vor rușina.

14 Dar lucrătorii, văzându-l, s'au vorbit între ei, zicând: Acesta este moștenitorul; să-l omorâm, pentru ca a noastră să fie moștenirea...

15 Și, scoțându-l afară din vie, l-au ucis. Așadar, ce le va face acestora stăpânul viei?:

16 Va veni, și pe acei lucrători îi va pierde, iar via o va da altora“. Iar ei, auzind, au zis: „Doamne-ferește!“ a

17 El însă, privind la ei, a zis: „Așadar, ce'nseamnă ceea ce e scris: Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns în capul unghiului?

18 Tot cel ce va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cel pe care ea va cădea, îl va zdrobi“.

Biblia Ortodoxă