RUGĂCIUNE PENTRU O BISERICĂ ÎNCĂ NEDEMOLATĂ
(citiți poemul scris de Părintele Cătălin)
Praful și pustiul, lacrimă si sânge,
Unii zic că "legea" este Dumnezeu,
Îngerul credinței peste țară plânge,
Un altar de pace va fi dat la greu.
Vine un buldozer, vine prigonirea,
Vor lovi cu cupa într-un zid cu har,
Demonul politic spurcă România,
Ce folos au toate, ceasul e amar.
Palme ateiste se foiesc"juridic",
Legea? Care lege, plăsmuiri de minți,
Un impuls fanatic intr-un loc atipic,
Calcă liturghia, pravila si sfinți.
Vor să înceapă "dreptul" epurând icoane,
Criminalii țării liberi însă sunt,
Văruiesc morminte și își pun în rame,
Plagiatul școlii, masca de pământ.
După ce vândură Portul, Marea Neagră,
Nu îi mai încape un umil pământ,
Câțiva metri sacri, pentru ei înseamnă,
"Dreptul" României la un nou "avânt ".
Vai de "avântul" țării unde cad biserici,
Sângele durerii pe urmași va fi,
Vai de râvna voastră de a fi colerici,
Mâine nu se știe unde voi veți fi.
Faceți bine în casă, un aviz de pace,
Dialog să fie, totuși suntem frați,
Vom găsi soluții, dragostea nu tace,
Viitorul țării nu îl blestemați.
Nu vrem luptă seacă, ne-a ajuns durerea,
Anilor în care era totul greu.
Vrem iubire în lume, vrem să fie pace,
Totuși mai există încă Dumnezeu!
DISTRIBUIȚI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu